Logo image
Logo image

Top 4 cele mai frecvente boli cerebrovasculare

4 minute
Există diverse afecțiuni cerebrovasculare care nu prezintă simptome specifice, ceea ce înseamnă că este esențial să mergi la consulturi medicale regulate și să adopți anumite obiceiuri sănătoase pentru a preveni problemele de acest gen.
Top 4 cele mai frecvente boli cerebrovasculare
Ultima actualizare: 15 ianuarie, 2018

Știi care sunt cele mai frecvente boli cerebrovasculare și prin ce se caracterizează ele? Bolile cerebrovasculare se referă la toate afecțiunile în care circulația sângelui de la nivelul unei anumite părți a creierului este întreruptă temporar sau permanent.

Cu toții cunoaștem sau am auzit de o persoană care a suferit un anevrism sau un atac cerebral. Aceste boli pot avea efecte permanente sau pot fi chiar fatale. În orice caz, aceste afecțiuni sunt înspăimântătoare și ar trebui să ne determine să avem mai multă grijă de noi și să ne îmbunătățim obiceiurile zilnice.

Cu toate acestea, multe persoane nu dețin îndeajuns de multe informații despre bolile cerebrovasculare. În cazul în care nu ai avut chiar tu aceste probleme sau nu ai pe nimeni în familie sau în cercul de prieteni care să fi fost afectat de ele, probabil nu înțelegi impactul anumitor factori asupra sănătății creierului. Printre aceștia, sunt incluse și hipertensiunea arterială, colesterolul mărit și obezitatea.

În fiecare an, se înregistrează numeroase decese cauzate de boli cerebrovasculare care ar fi putut fi prevenite. Altele în schimb, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale care afectează persoane tinere și sănătoase, sunt realități triste care sfidează orice logică și rațiune.

Cu toate acestea, este important să știi care sunt cele mai frecvente boli cerebrovasculare, precum și factorii care pot reduce impactul acestora asupra vieții tale. Merită să îți rupi puțin din timpul tău pentru a afla mai multe informații importante cu privire la aceste afecțiuni.

Top patru cele mai frecvente boli cerebrovasculare

Așa cum am menționat la începutul articolului, bolile cerebrovasculare se caracterizează prin întreruperea fluxului sanguin la nivelul creierului. Orice problemă circulatorie poate cauza două tipuri de afecțiuni: ischemice și hemoragice.

Afecțiunile ischemice sunt, fără îndoială, cele mai frecvente și au de obicei aceeași „sursă” la toți indivizii: ateroscleroza. Această boală apare atunci când pacientul are un nivel ridicat de colesterol, însoțit de o inflamație la nivelul arterelor din creier. Astfel, se dezvoltă o boală lentă, progresivă și foarte debilitantă: acumularea de plăci ateromatoase în vasele sanguine.

Ateroscleroza îngreunează circulația la nivelul creierului, provocând în cele din urmă probleme cognitive și chiar demență. După cum se poate observa, vorbim despre o afecțiune severă pe care nu trebuie să o ignorăm. Măsurile preventive și obiceiurile sănătoase sunt foarte importante pentru a ne proteja împotriva ei.

Some figure

1. Tromboza cerebrală

  • Tromboza este un accident vascular cerebral ischemic.
  • De fapt, în 80% dintre cazuri, AVC-urile au aceeași origine.
  • Acestea au loc atunci când arterele cerebrale se îngustează ca urmare a blocării fluxului sanguin – formarea unui trombus (cheag de sânge).

Tromboza cerebrală transmite câteva semnale de avertizare înainte ca arterele cerebrale să se blocheze total. Tocmai de aceea este vital să fii atent la următoarele simptome:

  • Amorțeli sau furnicături pe o parte a corpului
  • Dureri de cap severe
  • Dificultăți de comunicare sau de înțelegere
  • Amețeală și dificultăți la mers
  • Probleme cu vederea

2. Embolia cerebrală

Some figure

Embolia cerebrală este încă una dintre cele mai frecvente boli cerebrovasculare ischemice. De această dată, cauza nu este trombusul, ci o placă desprinsă. Mai exact, trombusul este un cheag de sânge care se formează pe peretele unei artere importante și care îngreunează circulația sanguină. Embolia cerebrală este produsă de o bucată de placă ce se desprinde de pe un perete arterial și ajunge la creier.

Spre deosebire de tromboza cerebrală, placa se poate desprinde departe de locul în care s-a produs obstrucția, adică în general în apropierea inimii.

Simptomele emboliei sunt asemănătoare cu ale trombozei: amorțeală pe o parte a corpului și dificultăți de exprimare și comunicare.

Dacă pacientul care suferă o embolie cerebrală este tratat rapid, medicul îi va administra un medicament numit tPA (activator tisular al plasminogenului) care poate dizolva placa. Dacă tratamentul funcționează, speranța de viață crește considerabil.

3. Hemoragia cerebrală sau intracerebrală

Am discutat deja despre două dintre cele mai frecvente boli cerebrovasculare ischemice. Acum îți prezentăm afecțiunile cauzate de hemoragii. Cea mai des întâlnită este anevrismul. În acest caz, este vorba despre o dilatare anormală a unei părți slăbite a unui vas sanguin din creier.

  • Atunci când anevrismul se rupe, se produce o hemoragie cerebrală. 
  • În ciuda impactului unui anevrism, atacurile cerebrale ischemice sunt cele mai grave și provoacă mai multe decese în fiecare an.

Problema este faptul că anevrismul nu prezintă foarte multe simptome. Unele persoane au un vas de sânge dilatat la nivelul creierului timp de ani întregi, fără să își dea seama până când, sub o presiune exercitată într-un anumit moment, acesta se rupe.

4. Hemoragia subarahnoidă

Some figure

Hemoragiile subarahnoide apar ca urmare a hipertensiunii arteriale, o problemă care trebuie ținută sub control. În acest caz, se rupe un vas de sânge localizat pe suprafața creierului.

Ruptura se produce în spațiul dintre creier și scalp, dar nu pătrunde în creier. Speranța de viață în urma acestui accident depinde de promptitudinea intervenției medicale.

Este foarte important să recunoști simptomele hemoragiei subarahnoide:

  • Dificultăți de concentrare
  • Disconfort la lumină puternică
  • Irascibilitate, proastă dispoziție, schimbări de personalitate
  • Dureri cervicale și de umăr
  • Vomă și amețeală
  • Crize convulsive

Cele mai clare simptome țin de vedere. Este posibil să îți pierzi vederea pentru câteva minute sau să vezi lumini foarte puternice sau alte fenomene optice. 

În cazul în care observi că ai o problemă sau o anomalie minoră, te sfătuim să ai încredere în instinctele tale și să ceri imediat ajutorul unui medic.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Capecchi, M., Abbattista, M., & Martinelli, I. (2018). Cerebral venous sinus thrombosis. Journal of Thrombosis and Haemostasis. https://doi.org/10.1111/jth.14210
  • Capriotti, T., & Murphy, T. (2016). Ischemic Stroke. Home Healthcare Now. https://doi.org/10.1097/NHH.0000000000000387
  • Parker, C. D., & Shea, C. M. (2017). Cerebral air embolism. American Journal of Emergency Medicine. https://doi.org/10.1016/j.ajem.2016.07.055
  • Raichle, M. E. (2008). Cerebral blood flow and metabolism. In Outcome of Severe Damage to the Central Nervous System. https://doi.org/10.1002/9780470720165.ch6
  • van Gijn, J., Kerr, R. S., & Rinkel, G. J. (2007). Subarachnoid haemorrhage. Lancet. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(07)60153-6
  • I C T U S. (2017). Retrieved 30 May 2020, from https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:RN12m79F7EgJ:https://www.portalfarma.com/Profesionales/campanaspf/categorias/Documents/2017-Guia-Prevencion-Ictus.pdf+&cd=10&hl=es&ct=clnk&gl=es&client=firefox-b-d
  • Stang, P. E., Carson, A. P., Rose, K. M., Mo, J., Ephross, S. A., Shahar, E., & Szklo, M. (2005). Headache, cerebrovascular symptoms, and stroke: the Atherosclerosis Risk in Communities Study. Neurology, 64(9), 1573-1577.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.