Logo image
Logo image

9 efecte ale carenței de serotonină

4 minute
Pe lângă anxietate și depresie, carența de serotonină ne transmite numeroase semnale de alarmă pe care nu trebuie să le trecem cu vederea. Este posibil ca diverse simptome incomode să fie asociate acestui neurotransmițător.
9 efecte ale carenței de serotonină
Ultima actualizare: 11 februarie, 2018

Serotonina este o substanță chimică al cărei rol este să ne mențină fericiți. În general, aceasta produce o stare generală de bine. Principalele efecte ale carenței de serotonină au consecințe serioase asupra organismului uman.

Dar funcțiile serotoninei (cunoscută și drept 5-hidroxitriptamină) nu se limitează doar la îmbunătățirea dispoziției. Pe lângă faptul că îndeplinește rolul de neurotransmițător în interiorul creierului, aceasta poate acționa asemenea unui hormon în sânge.

Serotonina influențează o mare varietate de funcții fizice și psihologice. De fapt, ea joacă un rol important în ceea ce privește metabolismul oaselor, regenerarea hepatică și chiar diviziunea celulară.

Compușii chimici din organismul uman sunt fascinanți. Datorită serotoninei, de pildă, dispunem de un echilibru intern care oferă bunăstare și susține procesele ce contribuie la starea generală de sănătate.

În articolul de azi îți prezentăm câteva efecte ale carenței de serotonină asupra corpului uman. Merită să reții următoarele simptome. Deseori le asociem cu alte probleme deși, în realitate, de vină este un simplu dezechilibru al neurotransmițătorilor și al hormonilor.

1. Problemele digestive

Poate nu ai mai auzit niciodată de peristaltism. Acest termen se referă la contracțiile musculare care au loc de-a lungul tractului digestiv. Scopul lor este să asigure circulația optimă a alimentelor și a lichidelor ingerate.

Dacă nivelul serotoninei este foarte scăzut, celulele noastre nu mai produc suficient calciu. Lipsa de calciu provoacă deteriorarea mușchilor digestivi, iar aceștia nu mai reușesc să se contracteze în mod eficient. Așadar, procesul digestiv devine îngreunat și mult mai lent.

2. Iritarea intestinelor

Some figure

Iată o informație interesantă: aproape 90% din serotonina produsă este depozitată în intestine. Carența poate provoca modificări ale funcției intestinale.

  • Pacienții pot experimenta episoade repetate de constipație.
  • De asemenea, din cauza faptului că mușchii sistemului digestiv se deteriorează, cei afectați pot dezvolta sindromul colonului iritabil.

Dacă ai probleme digestive, consultă un medic pentru a te supune unor analize de sânge și unei evaluări complete. Numai așa poți fi sigur că motivul pentru care digestia ta este dezechilibrată este un nivel scăzut de serotonină.

3. Slăbirea sistemului imunitar, pe lista de efecte ale carenței de serotonină

Dacă suferi de slăbiciune musculară, oboseală extremă, irascibilitate și de mai multe infecții sau răceli decât de obicei, nu ezita să ceri opinia unui medic. Carența de serotonină poate slăbi sistemul imunitar, reducându-i eficiența.

4. Modificarea ceasului biologic

Some figure

Un nivel scăzut de serotonină poate avea un impact ridicat asupra ritmului circadian. De fapt, unul dintre cele mai frecvente efecte ale carenței de serotonină este o senzație de oboseală mai intensă ziua decât noaptea.

  • Somnolența diurnă este și un simptom specific depresiei.
  • S-a demonstrat că depresia endogenă este provocată de lipsa de serotonină.

5. Pofta de alimente sărate

Această informație este cu siguranță foarte interesantă. Persoanele cu un nivel scăzut de serotonină prezintă o nevoie crescută de sodiu. Astfel, ele tânjesc după alimente sărate.

Cu toate acestea, nu putem spune că pofta de alimente sărate indică neapărat o carență de serotonină. Pentru a primi acest diagnostic, pacientul trebuie să prezinte simptome adiționale, precum descurajarea continuă, oboseala sau problemele digestive.

6. Depresia

Some figure

Așa cum am menționat anterior, carența de serotonină a fost asociată cu declinul stării emoționale.

  • Există o legătură directă între carența de serotonină și declanșarea depresiei.
  • La baza problemei se află lipsa de receptori care pot primi serotonină sau triptofan (un aminoacid care reglează nivelul serotoninei).

Din când în când, dacă depresia nu este foarte gravă, măsuri simple ca îmbunătățirea dietei și practicarea unui sport pot îmbunătăți dispoziția. În majoritatea cazurilor însă, pacientul trebuie să recurgă la un tratament medicamentos pentru a-și reface nivelul de serotonină.

7. Anxietatea mai intensă

Organismul uman prezintă 14 receptori de serotonină distincți, dintre care cel mai important este 5-HT1A. Dacă acest receptor funcționează defectuos, pacientul va experimenta imediat simptome ca irascibilitatea, grijile excesive și anxietatea.

Este esențial să reținem că atât anxietatea, cât și depresia au la bază un dezechilibru chimic în organism.

8. Migrenele

Some figure

Serotonina are un impact ridicat asupra ratei apariției migrenelor. Una dintre cele mai frecvente cauze ale acestei dureri de cap debilitante este carența de triptofan, precursorul serotoninei care susține producția adecvată a acesteia.

9. Problemele minore de memorie

Deficitul de atenție, oboseala, dificultățile de concentrare asupra unor informații specifice și problemele de memorie sunt, de asemenea, posibile semne ale carenței de serotonină. Toate aceste simptome sunt frecvente la pacienții cu depresie, o problemă de sănătate care poate fi tratată într-un mod eficient cu ajutorul medicamentelor.

După cum poți vedea, serotonina influențează numeroase procese corporale. Cele 9 menționate în acest articol reprezintă doar câteva dintre ele.

În cazul în care experimentezi orice fel de disconfort fizic sau emoțional, este esențial să consulți un medic. O dietă sănătoasă, mișcarea suficientă și medicamentele adecvate te pot ajuta să-ți recapeți bunăstarea.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Nichols, C. D. (2014). Serotonin. In Encyclopedia of the Neurological Sciences. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-385157-4.00048-8
  • Mohammad-Zadeh, L. F., Moses, L., & Gwaltney-Brant, S. M. (2008). Serotonin: A review. Journal of Veterinary Pharmacology and Therapeutics. https://doi.org/10.1111/j.1365-2885.2008.00944.x
  • Dayan, P., & Huys, Q. J. M. (2009). Serotonin in Affective Control. Annual Review of Neuroscience. https://doi.org/10.1146/annurev.neuro.051508.135607
  • Ursin, R. (2002). Serotonin and sleep. Sleep Medicine Reviews. https://doi.org/10.1053/smrv.2001.0174

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.