Detectarea anevrismelor și prevenirea lor

Verificat și aprobat de medicul José Gerardo Rosciano Paganelli

Scris de Equipo Editorial

Ultima actualizare: 15 ianuarie, 2019

Conform autorităților medicale, anevrismele sunt dilatări anormale ale unor artere provocate de o slăbire a pereților acestora. Anevrismele sunt o problemă gravă și pot afecta femeile cu vârsta peste 50 de ani. Citește în continuare și o să afli ce presupune detectarea anevrismelor și prevenirea aceastora.

Despre detectarea anevrismelor

Cauza exactă a anevrismelor nu este cunoscută, această problemă putând afecta aproape orice persoană, de la nou născuți până la bătrâni.

Regiunile corpului cele mai vulnerabile anevrismelor sunt arterele importante care pleacă din inimă (artera aortă), spatele genunchiului (artera poplitee), creier, intestine (artera mezenterică) și splină (artera splenică)—această ultimă arteră fiind cel mai vulnerabilă la anevrisme în cazul gravidelor.

Simptomele provocate de un anevrism depind de regiunea în care acesta este localizat. Dacă este mai aproape de suprafața pielii, acesta va provoca durere, senzație de presiune și inflamație.

Însă, anevrismele care se dezvoltă în regiunile interne ale corpului, cum ar fi creierul, deseori nu provoacă niciun simptom.

Te-ar putea interesa și:

Top 4 cele mai frecvente boli cerebrovasculare

Anevrismele cerebrale, de pildă, se pot extinde fără a se rupe, exercitând presiune asupra nervilor din jur și provocând simptome cum ar fi:

• Dureri de cap
• Vedere dublă
• Vertij
• Acufene (țiuit în urechi)
• Pierderea echilibrului
• Rigiditatea gâtului
• Inabilitate de a comunica sau a înțelege ce zic cei din jurul nostru
• Sensibilitate la lumină
• Vărsături
• Atacuri de apoplexie
• Pierderea cunoștinței

Atunci când anevrismul cerebral se rupe, pacientul se va afla în pericol de moarte. În această situație, acesta ar putea prezenta următoarele simptome: hipotensiune arterială, dureri, amețeală și bătăi accelerate ale inimii.

Anevrismele cerebrale afectează aproximativ 5% din populație, iar riscul este ridicat în cazul celor ce au un istoric familial în acest sens sau suferă de probleme circulatorii.

Ce presupune detectarea anevrismelor?

Cel mai periculos tip de anevrism este cel cerebral, ale cărui cauze sunt, în mod obișnuit, obiceiurile nesănătoase sau prezența unor alte afecțiuni. Chiar dacă anevrismul cerebral se rupe, moartea pacientului poate fi evitată dacă ruptura este descoperită la timp.

Însă promptitudinea este esențială atunci când avem de-a face cu o ruptură de anevrism, deoarece perioada de timp estimată în care putem acționa este una destul de scurtă—doar o jumătate de oră. Numai 40% din anevrisme sunt detectate la timp, iar restul cazurilor au ca rezultat moartea pacientului.

Deoarece majoritatea persoanelor afectate de anevrisme nu prezintă niciun simptom, iar anormalitățile provocate de această afecțiune nu sunt descoperite decât în cadrul unor examene medicale de rutină, pacientul se poate găsi în situația în care să nu știe ce să facă.

Anevrismele și durerile de cap

Înainte de producerea unei rupturi, anevrismele cerebrale tind să provoace dureri de cap cronice și foarte intense, ce nu răspund la niciun fel de tratament medicamentos.

Dacă și tu resimți o durere de cap intensă ce nu se ameliorează, contactează-ți medicul imediat. Este posibil să suferi de un anevrism cerebral care s-a rupt, situație în care se va produce o hemoragie între creier și țesutul exterior subțire ce protejează sistemul nervos central.

Durerile de cap provocate de rupturile de anevrism cerebral sunt foarte ascuțite și pot fi însoțite și de alte simptome: dificultăți în a deschide ochii, greață, amețeală, vomă, senzație de amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului, vedere dublă și pierderi de cunoștință.

Mai puțin de jumătate din pacienții ce suferă o ruptură de anevrism reușesc să evite moartea, iar un număr foarte mare dintre supraviețuitori rămân cu deficiențe neurologice.

Astfel, dacă resimți o durere de cap foarte intensă și aceasta nu este cauzată de niciun factor extern (o lovitură, căzătură etc.), nu pierde timpul și solicită asistență medicală imediat.

Detectarea anevrismelor și prevenirea acestora

Cea mai bună modalitate de a ne proteja împotriva anevrismelor este să le prevenim dezvoltarea. Iată ce trebuie să faci:

Consultă-ți medicul pentru detectarea anevrismelor

Pentru a putea detecta orice anormalitate prezentă în organismul nostru, este foarte important să ne programăm un control medical anual, în cadrul căruia să ne supunem unor examene medicale relevante pentru vârsta și starea noastră de sănătate.

În plus, nu trebuie să ezităm să împărtășim istoricul nostru familial medicului. Dacă ai vreo rudă care a suferit de orice fel de anevrism, nu ține secret această informație foarte importantă.

Există mai multe examene medicale ce pot fi efectuate pentru a verifica dacă există vreo anormalitate în organism. Printre acestea se numără: tomografia computerizată (TC), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), analiza lichidului cefalorahidian și angiografia.

Te-ar putea interesa și:

Accidentele vasculare cerebrale: 5 semnale de alarmă

Adoptă un stil de viață mai sănătos

Dacă vrei să-ți reduci riscul de a suferi de un anevrism, încearcă să faci următoarele:

• Lasă-te de fumat
• Nu face abuz de narcotice sau alcool
• Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată
• Fă exerciții de două sau trei ori pe săptămână
• Evită să devii supraponderal
• Ține-ți colesterolul în frâu și monitorizează-ți atent tensiunea arterială

Evită stresul

Dacă vrei să-ți reduci riscul de a suferi un anevrism, va trebui să încerci să alungi stresul și anxietatea din viața ta.

Liniștește-te, evită situațiile care te fac să te simți prost și încearcă să-ți rezolvi problemele înainte ca acestea să devină foarte serioase. În plus, nu sări peste concedii și încearcă să te odihnești mai mult.

Nu uita să dormi 6-8 ore în fiecare noapte—este esențial pentru sănătatea ta! O altă idee bună este să faci o listă cu lucruri care îți plac și să te apuci să le faci. Iată câteva exemple:

• Citește
• Ieși la o plimbare în parc
• Joacă-te cu copiii tăi
• Îngrijește plantele din grădina ta
• Joacă-te șah
• Înscrie-te la un curs de yoga sau pilates
• Înoată
• Învață să cânți la un instrument

O altă modalitate de a-ți reduce nivelul de stres și a ține la distanță anevrismele este să practici meditația în mod regulat.