Bacteriile prezente pe bani
În articolul următor, îți prezentăm bacteriile prezente pe bani, atât pe monede, cât și pe bancnote. Sunt informații cu adevărat surprinzătoare!
Deși cardurile sunt din ce în ce mai utilizate în ziua de azi, mulți dintre noi încă intrăm în contact zilnic cu bancnote și monede. În fiecare zi atingem numeroși bani purtători de microbi. Prin urmare, dacă nu luăm măsurile de igienă necesare, aceste bacterii ne pot afecta grav sănătatea.
Primul sfat pe care ți-l oferim este să te speli cât mai des pe mâini. Acest obicei ne ferește de numeroase boli. Atunci când atingem o bancnotă, bacteriile prezente pe bani ajung pe mâini, apoi le permitem accesul în organism atingându-ne gura sau ochii.
Potrivit unor studii efectuate în Statele Unite și în Columbia, banii conțin numeroase bacterii ce cauzează infecții, dar și diverse microorganisme ce provoacă boli pe care sistemul imunitar nu este capabil să le combată. Studiile au mai arătat că atât bancnotele, cât și monedele poartă în jur de șapte tipuri diferite de bacterii.
Te-ar putea interesa și:
Bacteriile prezente pe bani
Staphylococcus Epidermitis
Această bacterie provoacă diverse infecții în organism. Printre simptome se numără: febră, oboseală, dureri acute, respirație și ritm cardiac accelerate și transpirație abundentă.
Bacili
Unele specii de bacili nu produc simptome, însă altele produc infecții atât la oameni, cât și la animale. Aceste bacterii provoacă vomă și diaree în decurs de 5-10 ore de la contactul cu gazda.
Streptococ
Streptococul provoacă numeroase boli grave, printre care meningită, pneumonie bacteriană și faringită. Există însă anumite specii care nu produc agenți patogeni.
E-coli
Simptomele specifice acestei bacterii contagioase sunt: durei abdominale acute, diaree (poate conține și sânge), vomă, greață și febră scăzută. Simptomele apar la 3-4 zile după infectare.
Nu uita să te speli pe mâini!
Multe dintre aceste bacterii se găsesc în mediul înconjurător, motiv pentru care este foarte ușor să le contractăm. Aceste microorganisme intră în contact cu organismul fără mari dificultăți și cauzează diverse boli. Prin urmare, este foarte important să fim precauți și să ne spălăm întotdeauna pe mâini înainte de masă.
Reține că, deși multe dintre bacteriile prezente pe bani provoacă doar boli ușoare, există și cazuri grave în care acestea pot cauza gastroenterită sau, în situații extreme, chiar decesul pacientului.
Este imposibil să evităm contactul cu banii și implicit cu bacteriile aflate pe suprafața lor, dar putem în schimb să ne spălăm bine pe mâini după ce îi atingem, înainte de a mânca, înainte de a atinge alte părți ale corpului sau de a ține în brațe un bebeluș. Acest obicei simplu și banal ne ajută să prevenim numeroase probleme de sănătate.
Citește și:
Ține minte…
Monedele pot conține în jur de 2.400 de bacterii, unele dintre ele fiind asemănătoare cu cele prezente pe bancnote. Microorganismele de pe bancnote se înmulțesc însă mai ușor, deoarece acestea trec din mână-n mână. Microbii de la o persoană bolnavă pot ajunge la toți indivizii care ating bancnota „contagioasă”.
Nu uita că banii reprezintă cea mai ușoară modalitate de transmitere a bacteriilor. Prin urmare, nu este recomandat să le permiți copiilor să umble cu bancnote și cu atât mai puțin cu monede. Evită să-ți atingi gura, ochii și alte părți ale corpului după ce ai intrat în contact cu banii. În plus, ai grijă să-ți menții mereu mâinile curate!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Cecchini, E. (2001). Infectología y enfermedades infecciosas. Madrid: Journal.
- Kumate, J. (1998). Manual de Infectología. Chichuahua: Méndez.
- Wilson, W. R. et al. (2001). Diagnóstico y tratamiento de enfermedades infecciosas. México, DF: Manual Moderno.
- Gedik, H., Voss, T., Voss, A. (2013). Money and transmission of bacteria. Antimicrobial Resistance & Infection Control. 2(1). DOI:10.1186/2047-2994-2-22
- Kuria, J., Wahome, R., Jobalamin, M., Kariuki, s. (2009). Profile Of Bacteria And Fungi On Money Coins. East African medical journal. 86(4):151-5. DOI:10.4314/eamj.v86i4.46943.
- Vriesekoop F., Chen J., Oldaker J., et al. (2016). Dirty Money: A Matter of Bacterial Survival, Adherence, and Toxicity. Microorganisms. 4(4): 42. doi: 10.3390/microorganisms4040042. PMID: 27886085; PMCID: PMC5192525.
- Otto, M. (2009). Staphylococcus epidermidis — the ‘accidental’ pathogen. Nat Rev Microbiol 7, 555–567. https://doi.org/10.1038/nrmicro2182
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.