Nigeria interzice circumcizia la femei
Circumcizia la femei sau mutilarea genitală a femeilor este o practică ce constă în îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale femeiești externe, în special a clitorisului. În numeroase culturi, în special în cele africane, această practică a fost populară încă din antichitate.
Grație eforturilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), informații cu privire la circumcizia la femei și la riscurile pentru sănătate pe care aceasta le implică au fost răspândite în toată lumea. Drept rezultat, numeroase țări și comunități indigene au început să interzică această practică cumplită.
Pe data de 9 iunie, 2015, Nigeria a devenit cea de-a 23-a țară de pe continentul african care interzice prin lege circumcizia la femei în cazul tinerelor. Aceasta a fost o victorie majoră pentru activiștii împotriva acestei practici. Nigeria este cea mai populată țară din Africa, acolo trăind circa 90 de milioane de femei.
În prezent, există încă 29 de țări din Asia și Africa unde circumcizia la femei este perfect legală.
Citește și:
Ce este circumcizia la femei?
Persoanele supuse mutilării genitale feminine sunt în general fete cu vârsta cuprinsă între 8 și 14 ani. Acestea sunt însoțite de către mamele lor într-o încăpere întunecată, în care sunt așteptate de o femeie înarmată cu lame și cuțite care efectuează circumcizia. Întreaga procedură durează aproximativ 15 minute, iar condițiile sanitare nu sunt deloc adecvate.
Femeia care efectuează procedura începe prin a examina organele genitale externe ale fetei. Apoi, aceasta folosește un obiect ascuțit mic pentru a elimina total sau parțial clitorisul, labia minora și labia majora.
În condițiile tocmai menționate, fără utilizarea unui anestezic sau respectarea unui minim de reguli de igienă, femeia mutilează fata care, neavând încotro, plânge și zbiară din cauza durerii experimentate. Între timp, rudele fetei petrec la ușa camerei întunecate. Motivul este faptul că, odată circumcisă, tânăra „devine femeie”.
De ce se practică această procedură
Imediat ce procedura a fost efectuată, familia fetei începe să caute un soț pentru aceasta. Acesta va fi un individ dispus să le ofere o zestre satisfăcătoare în schimbul fetiței care acum este considerată a fi o „femeie”. Asta desigur, dacă fata reușește să supraviețuiască mutilării acestor organe atât de importante.
Circumcizia la femei poate cauza sângerări grave, dureri cumplite și traume ce pot rezulta în șoc neurogen, iar lipsa de igienă favorizează dezvoltarea infecțiilor. Din aceste motive, numeroase fete supuse acestei practici ajung să moară.
În ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății a criticat aspru circumcizia la femei. A recomandat interzicerea acestei practici. Aceasta nu aduce niciun beneficiu femeilor, iar cei care o săvârșesc nu au niciun fel de pregătire medicală. Obiectivul principal al celor care o săvârșesc este împiedicarea femeilor să simtă plăcere în timpul actului sexual.
Printre altele, circumcizia la femei poate cauza următoarele probleme de sănătate: hemoragii, tulburări urinare, chisturi, infecții, infertilitate sau complicații la nașterea unui copil.
Te-ar putea interesa și:
Adevărul cumplit despre circumcizia la femei
Se estimează că aproximativ patru fete cu vârsta sub 15 ani sunt victime ale mutilării genitale în fiecare minut. Conform statisticilor diseminate de ONG-uri, în ciuda protestelor și a campaniilor de sensibilizare, peste 137 de milioane de femei din întreaga lume au fost supuse acestei practici.
Mai mult, 29 de țări din Asia și Africa nu au criminalizat încă circumcizia la femei. Astfel, 85 de milioane de fete ar putea fi mutilate până în anul 2030. Chiar și în țările unde circumcizia la femei a fost interzisă prin lege, procedura este încă săvârșită în mod clandestin.
Din fericire, eforturile Organizației Mondiale a Sănătății și ale altor ONG-uri internaționale au început să dea roade. Decizia recentă a Nigeriei este o dovadă clară a acestei tendințe.
Este esențial să continuăm să aducem în prim plan riscurile pe care această practică cumplită le implică. Culturile și tradițiile indigene merită respect. Totuși există practici și mentalități nocive, iar acestea trebuie descurajate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Talle, A. (2015). Female Genital Mutilation. In International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences: Second Edition. https://doi.org/10.1016/B978-0-08-097086-8.64142-9
- Toubia, N. (2002). Female Circumcision as a Public Health Issue. New England Journal of Medicine. https://doi.org/10.1056/nejm199409153311106
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.