Accidentele vasculare cerebrale: 5 semnale de alarmă
Accidentele vasculare cerebrale (AVC-urile) sunt asociate cu hipertensiunea arterială, sedentarismul și acțiunea nocivă a radicalilor liberi. Fumatul, consumul excesiv de băuturi alcoolice și stresul cresc riscul de a avea un accident vascular cerebral.
În articolul de azi te invităm să descoperi care sunt principalele semnale de alarmă pe care accidentele vasculare cerebrale le pot produce. Citește în continuare și ia aminte!
Ce trebuie să știm despre accidentele vasculare cerebrale?
Când fluxul sanguin de la nivelul creierului este inhibat, celulele nu primesc nutrienții și oxigenul de care au nevoie pentru a funcționa corect. Drept consecință, acestea mor.
Bolile cerebrovasculare se află pe locul al treilea în topul cauzelor morții în Occident. De asemenea, ele se află pe locul întâi în topul factorilor care provoacă dizabilități permanente și se numără printre cauzele deficitului neurologic la vârstnici. Creierul uman poate fi afectat de două tipuri de accidente vascular cerebrale:
Accidentele vasculare cerebrale ischemice
Acest tip de accident vascular cerebral este numit și ischemie ocluzivă sau infarct cerebral și presupune încetarea bruscă a fluxului sanguin cerebral.
Principala cauză a acestui tip de AVC este obstrucția arterelor responsabile de aprovizionarea țesuturilor cerebrale cu sânge. Acest fenomen este consecința acumulării excesive de calciu, a unei embolii sau a arteriosclerozei.
Te-ar putea interesa și:
Accidentele vasculare cerebrale hemoragice
Accidentele vasculare cerebrale hemoragice se declanșează atunci când un vas de sânge pocnește din cauza unui anevrism congenital sau a hipertensiunii arteriale. Sângerarea provoacă un AVC deoarece creierul nu primește sângele necesar sau sângele exercită presiune asupra structurilor creierului.
După ce cheagul de sânge este îndepărtat, durează, în general, între 24 și 48 de ore pentru a determina care regiune a creierului a fost afectată.
Cum se depistează accidentele vasculare cerebrale?
Severitatea AVC-urile depinde și de cantitatea de sânge obstrucționată. Un alt factor important este viteza cu care pacientul primește îngrijire medicală. Din acest motiv, este esențial să cunoaștem principalele simptome provocate de AVC-uri.
Dacă te afli într-un grup predispus AVC-urilor, ține seama de următoarele semnale de alarmă:
Amețeală și dificultăți în a merge
- Deoarece fluxul sanguin scade în cazul unui AVC, este posibil ca pacientul să se simtă amețit.
- Acesta ar putea, de asemenea, să își piardă echilibrul și coordonarea și să cadă.
- Orice tip de mișcare ce necesită atenție va fi afectat.
Slăbiciune și amorțeală
Unul dintre principalele simptome ale AVC-urilor este inabilitatea pacientului de a-și ridica brațele (fie individual, fie ambele în același timp) și de a le menține ridicate. Este posibil să te simți amorțit și să nu reușești să ridici nici măcar obiecte ușoare.
Mulți pacienți raportează că, în momentul în care au suferit un AVC, au scăpat obiectele pe care le țineau în mână. Furnicăturile, senzațiile de amorțeală și inabilitatea de a mișca membrele reprezintă alte semnale de alarmă pe care trebuie să le luăm în considerare.
Dificultăți de vorbire
Pe lângă dificultățile de mișcare, accidentele vasculare cerebrale îngreunează și abilitatea pacientului de a vorbi. Tulburările de vorbire, inabilitatea de a găsi termenii potriviți pentru a se exprima și incoerența sunt simptome frecvente în rândul celor care suferă un accident vascular cerebral.
Paralizie facială
Împreună cu tulburările de vorbire, cei care suferă un AVC experimentează adesea și paralizie facială. Această senzație este similară cu cea produsă de anestezicele administrate de către dentist la extracția unei măsele.
Pacienții care suferă un AVC sunt deseori incapabili să zâmbească sau chiar să își deschidă ochii. Paralizia se instalează, în general, doar pe o jumătate a feței. Mai mult, pacientul poate experimenta vedere încețoșată, dublă sau întunecată.
Migrene intense
Pe fiecare dintre noi îl doare uneori capul și nu este exclus ca această problemă să fie foarte intensă. Însă, când suferi un AVC, este posibil să experimentezi o migrenă atât de intensă încât devine debilitantă.
Acest tip de migrenă va apărea brusc și va fi însoțit de amețeală, greață și vomă. Dacă este vorba despre un accident vascular cerebral, este posibil ca pacientul să leșine.
Citește și:
Toate simptomele pe care le-am prezentat în acest articol pot fi foarte ușor trecute cu vederea. Cei din jurul pacientului ar putea avea impresia că acesta este obosit, confuz sau chiar în stare de ebrietate.
Dacă simptomele apar pentru doar câteva secunde sau minute, iar apoi dispar, este posibil ca pacientul să experimenteze un accident vascular cerebral tranzitoriu. Aceste simptome nu trebuie ignorate. Ele indică faptul că sângele nu reușește să ajungă la creier în mod corect.
În viitor, nu este exclus ca pacientul să aibă un AVC mai grav. Dacă bănuiești că sănătatea ta este în pericol, nu ezita să chemi o ambulanță. Numai un specialist îți poate oferi un diagnostic corect. Multe asistente medicale și paramedici sunt capabili să te supună pe loc unei investigații ce vizează trei aspecte:
- Fața: Specialistul îți va verifica fața pentru a vedea dacă există o asimetrie musculară.
- Brațele: Specialistul va verifica dacă ești capabil să îți miști brațele în mod voluntar sau dacă simți furnicături sau amorțeală.
- Vorbirea: Specialistul îți va pune o serie de întrebări pentru a determina dacă poți vorbi normal sau dacă vorbești de parcă ai fi în stare de ebrietate sau sub influența unor droguri.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Cuadrado, Á. (2009). Rehabilitación del ACV: evaluación, pronóstico y tratamiento Rehabilitation of the stroke: evaluation, prognosis and treatment. Galiciaclinica.
- Donnan, G. A., You, R., Thrift, A., & McNeil, J. J. (1993). Smoking as a risk factor for stroke. Cerebrovascular Diseases. https://doi.org/10.1159/000108688
- Gorelick, P. B. (1987). Alcohol and stroke. Stroke. https://doi.org/10.1161/01.STR.18.1.268
- Johnson, W., Onuma, O., Owolabi, M., & Sachdev, S. (2016). Stroke: A global response is needed. Bulletin of the World Health Organization. https://doi.org/10.2471/BLT.16.181636
- Klatsky, A. L. (2010). Alcohol and cardiovascular health. Physiology and Behavior. https://doi.org/10.1016/j.physbeh.2009.12.019
- Powers, W. J., Rabinstein, A. A., Ackerson, T., Adeoye, O. M., Bambakidis, N. C., Becker, K., … Tirschwell, D. L. (2018). 2018 Guidelines for the Early Management of Patients With Acute Ischemic Stroke: A Guideline for Healthcare Professionals From the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke. https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000158
- Accidente cerebrovascular isquémico – enfermedades cerebrales, medulares y nerviosas. Retrieved from https://www.msdmanuals.com/es-es/hogar/enfermedades-cerebrales,-medulares-y-nerviosas/accidente-cerebrovascular-acv/accidente-cerebrovascular-isqu%C3%A9mico
- Boehme, A. K., Esenwa, C., & Elkind, M. S. (2017). Stroke Risk Factors, Genetics, and Prevention. Circulation research, 120(3), 472–495. https://doi.org/10.1161/CIRCRESAHA.116.308398
- Shigematsu, K., Nakano, H., Watanabe, Y., Sekimoto, T., Shimizu, K., Nishizawa, A., Okumura, A., & Makino, M. (2013). Speech disturbance at stroke onset is correlated with stroke early mortality. BMC neurology, 13, 87. https://doi.org/10.1186/1471-2377-13-87
- Onder, H., Albayrak, L., & Polat, H. (2017). Frontal lobe ischemic stroke presenting with peripheral type facial palsy: A crucial diagnostic challenge in emergency practice. Turkish journal of emergency medicine, 17(3), 112–114. https://doi.org/10.1016/j.tjem.2017.04.001
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.