Care sunt semnele violenței psihologice la nivelul corpului?
Violența este un tip de interacțiune socială sau personală în cadrul căreia există o intenție clară de a face rău celeilalte părți. Există multe tipuri și grade ale violenței. Unele dintre ele sunt atât de subtile încât trec neobservate. Deși acest tip de abuz nu se manifestă în plan fizic, semnele violenței psihologice la nivelul corpului sunt evidente.
Violența psihologică lasă urme în corpul victimelor și le afectează calitatea vieții. Acestea sunt supuse unei suferințe imense care provoacă probleme grave de sănătate pe termen lung.
Ce este violența psihologică?
Violența psihologică este un tip de abuz verbal bazat pe înjosiri, jigniri, izolare sau intimidări. Întrucât nu lasă urme fizice, cum ar fi cucuie, zgârieturi sau vânătăi, aceasta este mai greu de dovedit, fiind doar mărturia uneia dintre părți împotriva celeilalte.
Agresorul încearcă să supună victima și să o distrugă printr-o presiune constantă. Violența psihologică se manifestă prin țipete sau umilințe care atacă demnitatea unei persoane.
Semnele violenței psihologice la nivelul corpului
1. Tulburări de somn
Abuzul psihologic duce, de cele mai multe ori, la dezvoltarea tulburărilor de somn. Presiunea constantă și violența verbală provoacă anxietate, stres și insomnie. Umilințele repetate cauzează afecțiuni nervoase și cardiace.
Teama de agresor generează insomnie, care slăbește și mai mult rezistența victimei. Totodată, corpul este la rândul său slăbit, fiind mai predispus la îmbolnăvire.
2. Tulburări de alimentație
Unul dintre semnele violenței psihologice la nivelul corpului îl constituie tulburările de alimentație. Având o stimă de sine scăzută, victima simte că nu merită nimic, că este numai vina ei. Această deformare a realității se traduce prin:
- Scăderea poftei de mâncare
- Lipsa controlului
- Nesiguranță și nepăsare față de alimentație.
Tulburările de alimentație sunt legate de o percepție distorsionată asupra propriului corp. La baza acestor boli pot fi sentimente precum singurătatea, frustrarea, furia reprimată sau supărările emoționale.
- În multe cazuri, victimele abuzului psihologic se îmbolnăvesc de gastrită (dureri abdominale acute, aciditate, arsuri la stomac).
3. Hipertensiune
Tensiunea arterială neregulată se numără, de asemenea, printre semnele violenței psihologice la nivelul corpului. Starea de alertă continuă în vederea protejării propriei vieți duce la creșterea tensiunii arteriale. Mintea transmite semnale corpului privind existența unui pericol, iar acesta reacționează prin pomparea rapidă a sângelui.
Persoanele care se confruntă cu diverse probleme sau sunt supuse unor amenințări constante tind să dezvolte hipertensiune arterială. Pe scurt, această afecțiune este un mecanism de apărare a corpului caracteristic victimelor violenței psihologice.
4. Depresie
Violența psihologică provoacă o stare de depresie și angoasă. Există diverse forme ale violenței psihologice care pot duce la dezvoltarea unor tulburări sau boli mentale:
- Șantaj
- Gelozie necontrolată
- Privarea de libertate și controlul banilor
- Porecle jignitoare
- Controlul absolut asupra relațiilor sociale
- Invadarea intimității
- Țipete, insulte și discreditări
- Controlarea vestimentației
- Relații sexuale neconsimțite
- Dominare și supunere
Drept urmare, se întâmplă adesea ca victima abuzului psihologic, fără să prezinte semne ale violenței fizice, să cadă într-o stare depresivă. Aceasta poate avea chiar gânduri sinucigașe, fără să îi mai pese de ce se întâmplă cu viața ei. În plus, factorul agravant este faptul că, în general, agresorul este partenerul de viață sau un membru al familiei.
Sfaturi pentru a preveni violența psihologică
Ține cont de următoarele sfaturi și idei pentru a evita să devii o victimă a violenței psihologice:
- O persoană care te iubește nu te face să plângi.
- Nu accepta și nu considera normale țipetele și manifestările de furie.
- Nu permite insultele, atacurile verbale și disprețul.
- Opinia ta este la fel de importantă ca cea a persoanei de lângă tine.
- Nimeni nu este stăpânul unei alte persoane.
- Nu justifica și nu apăra comportamentul violent.
- Nu poți ierta orice întotdeauna.
- Dacă îți este teamă de partenerul tău, dragostea nu își are locul în această relație.
Dacă treci și tu prin aceste lucruri, reflectează asupra situației tale, înarmează-te cu curaj și cere ajutor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Coker, A. L., Davis, K. E., Arias, I., Desai, S., Sanderson, M., Brandt, H. M., & Smith, P. H. (2002). Physical and mental health effects of intimate partner violence for men and women. American Journal of Preventive Medicine, 23(4), 260–268. https://doi.org/10.1016/s0749-3797(02)00514-7
- Dokkedahl, S., Kok, R. N., Murphy, S., Kristensen, T. R., Bech-Hansen, D., & Elklit, A. (2019). The psychological subtype of intimate partner violence and its effect on mental health: protocol for a systematic review and meta-analysis. Systematic Reviews, 8(1), 198. https://doi.org/10.1186/s13643-019-1118-1
- Kimber, M., McTavish, J. R., Couturier, J., Boven, A., Gill, S., Dimitropoulos, G., & MacMillan, H. L. (2017). Consequences of child emotional abuse, emotional neglect and exposure to intimate partner violence for eating disorders: a systematic critical review. BMC Psychology, 5(1), 33. https://doi.org/10.1186/s40359-017-0202-3
- Koo, D. L., Nam, H., Thomas, R. J., & Yun, C. H. (2018). Sleep Disturbances as a Risk Factor for Stroke. Journal of Stroke, 20(1), 12–32. https://doi.org/10.5853/jos.2017.02887
- Mwakanyamale, A. A., & Yizhen, Y. (2019). Psychological maltreatment and its relationship with self-esteem and psychological stress among adolescents in Tanzania: a community based, cross-sectional study. BMC Psychiatry, 19(1), 176. https://doi.org/10.1186/s12888-019-2139-y
- Rantala, M. J., Luoto, S., Krama, T., & Krams, I. (2019). Eating Disorders: An Evolutionary Psychoneuroimmunological Approach. Frontiers in Psychology, 10, 2200. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.02200
- Rivera, P. M., Fincham, F. D., & Bray, B. C. (2018). Latent Classes of Maltreatment: A Systematic Review and Critique. Child Maltreatment, 23(1), 3–24. https://doi.org/10.1177/1077559517728125
- Simmons, J., Wijma, B., & Swahnberg, K. (2015). Lifetime co-occurrence of violence victimisation and symptoms of psychological ill health: a cross-sectional study of Swedish male and female clinical and population samples. BMC Public Health, 15, 979. https://doi.org/10.1186/s12889-015-2311-3
- Wassing, R., Benjamins, J. S., Dekker, K., Moens, S., Spiegelhalder, K., Feige, B., Riemann, D., van der Sluis, S., Van Der Werf, Y. D., Talamini, L. M., Walker, M. P., Schalkwijk, F., & Van Someren, E. J. (2016). Slow dissolving of emotional distress contributes to hyperarousal. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 113(9), 2538–2543. https://doi.org/10.1073/pnas.1522520113
- Wilkins, N., Myers, L., Kuehl, T., Bauman, A., & Hertz, M. (2018). Connecting the Dots: State Health Department Approaches to Addressing Shared Risk and Protective Factors Across Multiple Forms of Violence. Journal of Public Health Management and Practice, 24, S32–S41. https://doi.org/10.1097/phh.0000000000000669; texto completo
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.