Ce este vitiligo și care sunt cauzele și tratamentul său?
Te-ai întrebat vreodată ce este vitiligo? Această boală cronică provoacă pigmentarea anormală a pielii. Prezența sa duce la formare unor pete albe de mărimi diferite distribuite pe diferite zone ale pielii. Acestea se găsesc, în general, pe părțile mai închise ale pielii sau pe zonele în care se produce o frecare. Fața, axilele, buzele, zona genitală sau mâinile sunt mai predispuse la vitiligo.
Boala de care vorbim afectează 1 – 2% din populație. În general, vitiligo atacă persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani sau trecute de 50 de ani. Cu toate acestea, afecțiunea poate apărea în orice moment al vieții și este mai frecventă în rândul femeilor.
Vitiligo nu este contagios. Apariția sa este imprevizibilă, însă boala tinde să evolueze. În mod ciudat, anumite victime au parte de o repigmentare spontană. Aceste cazuri rare se înregistrează de cele mai multe ori în rândul copiilor.
Ce este vitiligo? Care sunt cauzele sale?
Până în prezent, oamenii de știință au încercat să afle ce este vitiligo, însă nu au descoperit cauzele afecțiunii. Aceștia consideră că ar putea fi o boală autoimună, dar nu există suficiente dovezi pentru a confirma această teorie. În plus, ar putea exista și o cauză genetică. Statisticile arată că 1 din 5 oameni care suferă de vitiligo are o rudă cu aceeași boală.
Ipoteza acceptată de cei mai mulți specialiști este că depigmentarea apare din cauză că melanocitele dezvoltă anumite procese de autodistrugere. Există și alți factori asociați acestei probleme, cum ar fi arsurile solare și stresul.
Nivelul de depigmentare diferă la fiecare pacient în parte. Uneori acest proces începe rapid, iar apoi se oprește brusc, drept pentru care nu se poate intui cauza sa. În majoritatea cazurilor, are loc o evoluție clinică: perioadele active ale bolii alternează cu perioade de stagnare.
Simptomele cauzate de vitiligo
Principalul semn după care recunoaștem vitiligo este prezența unor pete albe pe piele. Acestea apar în principal pe zonele expuse la soare, dar și pe mucoase sau regiuni în care se produce fricțiune.
Numărul petelor se mărește în timp, însă acest lucru este extrem de imprevizibil și diferă la fiecare individ în parte. În mod evident, petele sunt mai vizibile pe pielea mai închisă la culoare. Persoanele cu pielea deschisă observă petele doar atunci când au pielea înroșită sau au o erupție.
Chiar dacă scalpul nu pare afectat de vitiligo, părul poate albi prematur. În orice caz, această boală este considerată benignă, deoarece nu produce daune majore organismului. Principalele neplăceri sunt de natură estetică și psihologică.
Tipuri de vitiligo
Există două tipuri de vitiligo: non-fragmentat (tip A) și fragmentat (tip B). Tipul A este cel mai frecvent și are o cauză genetică. Acesta are trei subtipuri, în funcție de distribuția procesului de depigmentare.
- Localizat. Petele sunt puține și sunt localizate într-o zonă anume.
- Petele apar, în general, pe mâini și în jurul orificiilor feței.
- Depigmentarea apare pe mâini și picioare.
- Generalizat. Distribuția petelor este aleatorie și acoperă cea mai mare parte a corpului. Aceasta este cea mai răspândită formă de vitiligo.
Vitiligo de tip B este mai rar. Acesta apare, în general, la copii și tineri. De cele mai multe ori petele se apar și se înmulțesc rapid, însă după aproximativ un an, evoluția încetinește.
Diagnosticare și pronostic
În mod normal, medicul consultă pacientul și investighează istoricul bolii pentru a stabili un diagnostic. Acest proces include o analiză detaliată a petelor pentru a verifica dacă sunt cauzate de vitiligo. Totodată, specialistul pune întrebări cu privire la istoricul medical al familiei și starea generală a pacientului.
Dacă există îndoieli sau dacă simptomele ar putea indica prezența altor boli, medicul poate efectua și alte teste, cum ar fi:
- Biopsie a pielii
- Testare cu lampă UV
- Analize de sânge
- Consult oftalmologic
Ce este vitiligo? În prezent, cercetătorii caută un răspuns complet la această întrebare, concentrându-se asupra a trei aspecte importante. În primul rând, specialiștii vor să descopere în ce măsură stresul sau traumele suferite ar putea influența apariția bolii. A doua chestiune de interes este stabilirea influenței factorilor genetici. Cea de-a treia misiune este efectuarea unor experimente pe cobai pentru crearea unor noi tratamente.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Richmond, J. M., & Harris, J. E. (2017). Vitiligo. In Clinical and Basic Immunodermatology: Second Edition. https://doi.org/10.1007/978-3-319-29785-9_28
- Ezzedine, K., Whitton, M., & Pinart, M. (2016). Interventions for vitiligo. JAMA – Journal of the American Medical Association. https://doi.org/10.1001/jama.2016.12399
- Gawkrodger, D. J., Ormerod, A. D., Shaw, L., Mauri-Sole, I., Whitton, M. E., Watts, M. J., … Young, K. (2011). Vitiligo: Guidelines for the Diagnosis and Management of Vitiligo. In British Association of Dermatologists’ Management Guidelines. https://doi.org/10.1002/9781444329865.ch1
- Iannella, G., Greco, A., Didona, D., Didona, B., Granata, G., Manno, A., … Magliulo, G. (2016). Vitiligo: Pathogenesis, clinical variants and treatment approaches. Autoimmunity Reviews. https://doi.org/10.1016/j.autrev.2015.12.006
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.