Ce simț predomină în viața ta?
Atunci când interacționăm cu mediul înconjurător, folosim unul sau mai multe dintre simțurile de bază. Află ce simț predomină în viața ta.
Cum te raportezi la mediul înconjurător?
Oamenii au cinci simţuri de bază: văz, auz, gust, miros şi simț tactil. Majoritatea considera că văzul și auzul sunt cele mai importante simțuri, urmate de gust sau miros.
Potrivit teoriei formulate în cadrul lucrării Programarea neuro-lingvistică, în funcție de personalitatea sa, un individ va percepe lumea prin intermediul simțurilor sale și într-un mod diferit față de semenii lui.
Simțurile reprezintă „porți ale percepției” pe care le deschidem pentru a lua contact cu realitatea. Cunoaștem patru tipuri de sisteme prin care ne raportăm la mediul înconjurător: vizual, kinestezic, auditiv, olfactiv-gustativ. Fiecare om are însă deschise în mod diferențiat „porțile” spre lume și spre sine, unul dintre cele patru sisteme devenind dominant.
Tipologiile persoanelor în funcție de ce simț predomină în viața lor
1. Persoanele vizuale
Ești genul de persoană care preferă un mediu liniștit atunci când studiază? Sau când ești la volan și cauți o adresă, oprești imediat radioul pentru a nu-ți distrage atenția? Ei bine, persoanele vizuale au nevoie de multă liniște pentru a se putea concentra.
Acestea sunt pline de energie și au un spirit de observație dezvoltat. Atunci când trebuie să memoreze ceva, persoanele vizuale vor avea mereu la îndemână o foaie și un creion. Ele au nevoie de un stimul vizual pentru ca memoria lor să intre în acțiune. Parcurile și pădurile îi liniștesc.
Îți recomandăm și:
2. Persoanele auditive
Ești genul de persoană căreia îi place să-și exprime gândurile cu voce tare? Alți oameni pot fi surprinși de un astfel de obicei, dar în realitate nu este ceva neobișnuit.
Dacă ești o persoană auditivă, vei avea tendința să-ți verbalizezi ideile sau să vorbești cu tine însuți. În plus, persoanele ca tine îi pot asculta cu ușurință pe ceilalți , motiv pentru care nu-ți va fi niciodată greu să reții diverse informații.
Persoanele auditive au personalități foarte expresive și abilități de comunicare foarte bune. Aceștia știu cum să se exprime și cum să-i asculte pe ceilalți. Pot chiar să poarte o conversație în timp ce ascultă muzică.
Spre deosebire de persoanele vizuale, care deseori nu se pot concentra dacă sunt înconjurate de prea mulți stimuli, persoanele auditive pot face mai multe lucruri în același timp.
3. Persoanele kinestezice
Ce hobbyuri ai? Îți plac meșteșugurile? Iubești să gătești pentru cei dragi? Poți să construiești diverse obiecte cu propriile mâini? Îți place să muncești în aer liber? Ai o grădină în care crești legume sau flori? Practici vreun sport? Dacă răspunsul la toate aceste întrebări este da, atunci înseamnă că ești o persoană kinestezică.
Programarea neuro-lingvistică ne spune că persoanele kinestezice sunt în general pașnice, foarte emotive și au o predispoziție spre activitățile fizice.
Ei sunt cei cărora le place să descopere singuri cum se face ceva în loc să urmeze sfaturile altora, iar expresivitatea lor se manifestă printr-o dorință permanentă de a socializa.
Spre deosebire de persoanele vizuale, cele kinestezice nu au un spirit de observație prea bun. Ele sunt mai spontane, dar și mai puțin introspective.
Citește și:
Dacă nu îți este clar ce simț predomină în viața ta, este posibil să ai trăsături comune cu fiecare dintre cele trei tipuri descrise mai sus. Fiecare dintre noi suntem croiți pe un anumit sistem senzorial, cei mai mulți, evident, ne descriem ca un cumul al tuturor.
De exemplu, persoanele vizuale sunt mult mai relaxate decât cele auditive sau kinestezice, pe când persoanele kinestezice sunt mai agitate și sunt extrovertite.
Un aspect interesant al Programării neuro-lingvistice este faptul că sistemele senzoriale sunt considerate puntea dintre sinele nostru și realitate.
Așadar, ce simț predomină în viața ta? Ești o persoană vizuală, auditivă sau kinestezică?
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bandler R, Grinder J, Andreas S. Neuro-Linguistic ProgrammingTM and the Transformation of Meaning. Real People, Moab. 1982. doi:10.1016/j.pharmthera.2005.05.003
- Witkowski T. Thirty-Five Years of Research on Neuro-Linguistic Programming. NLP Research Data Base. State of the Art or Pseudoscientifc Decoration? Polish Psychol Bull. 2010. doi:10.2478/v10059-010-0008-0
- Tosey P, Mathison J. Neuro-linguistic programming and learning theory: a response. Curric J. 2003. doi:10.1080/0958517032000137667
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.