Distimia – depresia ascunsă și pericolele sale
Câteodată în mintea noastră apare o voce care ne șoptește că trebuie să ne simțim vinovați. Această voce ne spune că facem numai greșeli și că nu merită să mergem mai departe. Această problemă de natură psihologică este cunoscută sub denumirea de „distimie” sau depresia ascunsă.
Simptomele sale sunt disconfortul cronic, proasta dispoziție și lipsa de interes pentru viața de zi cu zi. Persoanele care suferă de distimie manifestă apatie și energie redusă față de orice provocare ce le iese în cale.
Distimia este o formă de depresie care, în fazele sale incipiente, poate fi ușoară sau moderată. Netratată corespunzător, distimia poate cauza complicații. Din acest motiv, este esențial să cunoaștem simptomele caracteristice ale acestei boli.
În funcție de modul în care îți afectează viața și de controlul pe care îl exerciți asupra lor, sentimentul de vinovăție și proasta dispoziție ar putea semnaliza prezența depresiei. Însă aceste simptome pot semnala și faptul că treci printr-o perioadă mai dificilă.
Când sentimentul de vinovăție și tristețea îți invadează viața
Să începem prin a analiza câteva exemple concrete. De pildă, atunci când un obiect din casa ta se murdărește și nu ai chef să-l cureți imediat, de cele mai multe ori începi să te simți vinovat.
De asemenea, atunci când mănânci puțin mai mult decât ar fi trebuit sau spui cuiva niște cuvinte pe care mai târziu le regreți, începi să te simți prost. Din nou, ești cuprins de un sentiment de vinovăție. Câteodată, atunci când te privești în oglindă, poate nu vezi nimic mai mult decât o persoană ratată.
Te-ar putea interesa și:
Toate aceste emoții negative, luate împreună și experimentate zilnic timp de luni întregi, sunt un semnal de alarmă ce indică faptul că ceva este în neregulă în tine. Nu este normal să trăiești fiecare clipă hăituit de sentimentul de vinovăție.
Freud a afirmat că „sentimentul exagerat de vinovăție și autoculpabilizarea reprezintă elemente-cheie pentru a înțelege depresia”. În zilele noastre, cu ajutorul rezonanței magnetice, am reușit să descoperim efectele acestor emoții negative asupra creierului.
Sentimentul de vinovăție și autoculpabilizarea sunt nocive pentru creier
Un studiu cu privire la efectele sentimentului de vinovăție asupra creierului a fost publicat în revista Psihiatrie generală (General Psychiatry). Iată ce au descoperit cercetătorii:
- Structura creierului responsabilă de procesarea comportamentului de raționalizare și remediere a sentimentului de vinovăție este localizată în lobul temporal anterior. Această regiune a creierului controlează comportamentul social și ne permite să privim lucrurile cu obiectivitate.
- Creierul persoanelor care suferă de tulburări depresive precum distimia s-a „deconectat” de polul anterior al lobului temporal,activând exclusiv regiunea subgenuală.
- Din acest motiv, acestea vor fi incapabile să dea vina pe altcineva pentru experiențele negative din viața lor (de pildă, când cineva le supără sau le înșală). Pentru acești indivizi, toate relele care le ies în cale își vor avea mereu cauza în propriul lor comportament.
Este clar că avem de-a face cu o distorsionare a realității, a cărei origine este în creier.
Conform specialiștilor, dacă depresia ascunsă nu este tratată corespunzător, pacientul poate experimenta agresivitate și o stimă de sine scăzută. În cazurile cele mai grave, acesta va simți că a pierdut controlul asupra vieții sale și că nu are rost să încerce să meargă mai departe. Distimia poate avea un efect devastator asupra noastră.
Când stările de spirit scăzute devin însoțitori zilnici
Depresia ascunsă sau distimia are drept simptome caracteristice proasta dispoziție și senzația că nimic în viață nu mai are farmec.
- Apatia, lipsa de energie, tulburările de somn, tulburările de alimentație, oscilația între dorința de a te izola și nevoia bruscă de a fi înțeles și îngrijit de ceilalți… Toate acestea sunt simptome clasice ale acestei forme de depresie. Depresia ascunsă poate avea și o componentă genetică.
Distimia este o boală complicată. Persoana afectată poate să trăiască ani de zile simțindu-se oarecum capabilă să funcționeze în societate. Dacă suferi de acest tip de depresie, nu înseamnă că nu vei fi capabil să mergi la serviciu în fiecare zi sau să ai grijă de locuința și familia ta.
Te-ar putea interesa și:
Însă vei face toate aceste lucruri simțindu-te complet indiferent și vei ști clar că nu ești cu adevărat fericit. Treptat, îți va fi din ce în ce mai greu să te ridici din pat dimineața.
Este esențial să fii conștient de faptul că ai o problemă și să ceri ajutor.
Strategii pentru a înfrunta depresia ascunsă în fiecare zi
Pentru a înfrânge distimia ai nevoie de medicamente, un psiholog, multă voință și susținerea celor dragi. Fiecare individ afectat de această boală trebuie să găsească cea mai potrivită strategie pentru sine.
Cu toții suntem unici, motiv pentru care fiecare experimentăm distimia în mod diferit. Însă nu ezita să aplici următoarele sfaturi simple zi de zi, astfel încât să-ți îmbunătățești starea de spirit:
- Mișcarea, exercițiile fizice, bronzatul și orice altă activitate ce presupune să ieși din casă și să te înconjori de „viață”. Mișcă-ți trupul pentru a-ți vindeca creierul.
- Încearcă să renunți la gândurile negative care te bântuie. Alungă zgomotele din mintea ta, toate acele replici precum „Nu pot” sau „Sunt vinovat”.
- Nu uita că gândurile tale negative nu sunt sinonime cu realitatea. Ele sunt simple percepții, iar percepțiile pot fi eronate.
- Vizualizează schimbările pe care vrei să le faci în fiecare zi. Închipuie-ți cum ar fi viața ta dacă ai avea o stare de spirit mai veselă, dacă ai fi mai echilibrat și ai dobândi pace interioară.
Luptă pentru a-ți împlini visele!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Harvard Health Publishing, “Dysthymia”, 2014. https://www.health.harvard.edu/newsweek/Dysthymia.htm
- Howland RH1, Thase ME, “Biological studies of dysthymia”, Biol Psychiatry. 1991 Aug 1;30(3):283-304.
-
Akiskal HS, “Dysthymia: clinical and external validity”, Acta Psychiatr Scand Suppl. 1994;383:19-23.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.