9 medicamente pentru durerile de stomac
Scris și verificat de medicul Mariel Mendoza
Există diferite medicamente pentru durerile de stomac. Acestea trebuie recomandate de medicul generalist sau specialistul care se ocupă de tractul gastrointestinal (gastroenterolog).
Cauzele durerii de stomac sunt multiple și includ următoarele:
- Malabsorbție intestinală
- Intoxicație alimentară
- Infecție intestinală
- Intoleranță la orice aliment
- Constipație
- Reflux gastroesofagian
- Gastrită cronică
- Boala inflamatorie intestinală
Pentru a face referire la diferitele medicamente pentru durerile de stomac, vom folosi clasificarea ce ține cont de utilizarea lor obișnuită. Acestea sunt cele mai utilizate 9 grupuri:
9 medicamente pentru durerile de stomac
1. Antispastice
Antispasticele sunt folosite pentru afecțiunile intestinale, deoarece relaxează mușchiul neted al organului, permițând întreruperea sau prevenirea contracției dureroase și involuntare (spasm). Sunt utile atunci când durerea este colică.
Cele mai cunoscute antispastice sunt următoarele:
- Butilscopolamină
- Clorhidrat de papaverină
- Pirenzepină
- Trimebutină
2. Antiinflamatoare
Medicamentele antiinflamatoare inhibă cascada inflamatorie produsă de eliberarea de citokine. Sunt indicate atunci când durerile de stomac sunt produsul inflamației intestinale, așa cum este cazul bolilor inflamatorii intestinale. Cele mai prescrise sunt metamizolul și mesalazina.
Citiți mai mult: Utilizări și efecte secundare ale metamizolului
3. Antiinfecțioase
Antiinfecțioasele sunt indicate atunci când originea disconfortului gastrointestinal are la bază prezența unei infecții intestinale. Poate fi bacteriană, virală sau parazitară. Medicamentul care va fi utilizat în acest caz pentru tratarea durerilor de stomac va depinde de microorganismul în cauză.
În cazul in care este o bacterie, sunt indicate antibiotice. În cazurile parazitare, sunt prescrise antiparazitare. În infecțiile virale, sunt indicate doar masuri generale.
Cele mai utilizate antibiotice sunt ciprofloxacina, doxicilina și metronidazolul. Printre antiparazitari se numără metronidazolul, albendazolul, mebendazolul, piperazina și nitazoxanida.
Amoxicilina, metronidazolul și claritromicina sunt antibiotice utilizate pentru durerile de stomac cauzate de gastrita cronică generată de o infecție cu Helicobacter pylori.
4. Antidiareice
Medicamentele antidiareice acționează asupra durerii de stomac, oprind efectele diareii. Acestea sunt responsabile de inhibarea motilității intestinului, ceea ce crește șederea scaunului în lumenul intestinal, favorizând întărirea.
Se folosesc ocazional. În caz de diaree, se recomandă doar masuri generale, precum hidratarea cu multă apă, săruri de rehidratare și supă.
Printre cele mai utilizate medicamente antidiareice se numără următoarele:
- Loperamidă
- Subsalicilat de bismut
- Pectină
Citiți și: Diareea infecțioasă: tot ce trebuie să știi
5. Antiflatulente
Antiflatulentele sunt responsabile de inhibarea excesului de gaz intestinal, un produs al metabolismului. Ele ameliorează durerile de stomac, deoarece reduc acumularea de gaze. Printre acestea se numără simeticona și dimeticona.
6. Antiacide
Antiacidele ameliorează durerile de stomac, deoarece acţionează ca protectori gastrici. Există inhibitori ai producției de acid, cum ar fi pantoprazolul, lansoprazolul și omeprazolul. Aceste medicamente sunt utilizate în ulcerul gastric, refluxul gastroesofagian și gastrită.
Carbonatul de calciu, bicarbonatul de sodiu și hidroxidul de magneziu funcționează ca un tampon chimic, scăzând arsurile la stomac prin neutralizarea acizilor.
Și sucralfatul și sărurile de bismut funcționează ca protectori gastrici, dar în alt mod. Acestea generează o barieră de protecție care împiedică acidul să intre în contact direct cu peretele organelor.
7. Stimulanți ai motilității intestinale
Aceste medicamente pentru durerile de stomac sunt utilizate atunci când originea disconfortului este constipația, golirea gastrică lentă (senzație de plenitudine), prezența refluxului și vărsăturile.
Acestea accelerează tranzitul gastrointestinal și includ domperidonă, metoclopramidă și cisapridă.
8. Laxative
Laxativele acționează în cazul durerilor de stomac provocate de constipației prin diferite mecanisme. Există agenți de îngroșare sau formatori de masă, cum ar fi metamucilul, care absorb mai mult lichid în intestine și măresc volumul scaunului.
Balsamurile sunt responsabile de lubrifierea și înmuierea scaunului format. Laxativele osmotice (cum ar fi laptele de magneziu, lactuloza sau sorbitolul) provoacă retenție de lichide în intestine, ceea ce face scaunul mai moale și mai ușor de eliminat. Acestea trebuie consumate cu multă apă.
Laxativele stimulatoare (bisacodil) provoacă iritații ale mucoasei intestinale, cu creșterea consecutivă a tranzitului intestinal.
9. Probiotice
Probioticele nu au un mecanism de ameliorare a durerilor de stomac, ci sunt suplimente ce conțin microorganisme benefice pentru flora intestinală. Pe termen lung, permit reglarea tranzitului intestinal și calmarea indirectă a disconfortului legat de durerile abdominale.
Este necesar să luați medicamente pentru durerile de stomac?
Medicul este cel care decide ce medicamente pentru durerile de stomac sunt necesare. Pentru copii, medicamentele sunt aceleași ca și pentru adulți, dar dozele și prezentările variază. Cantitatea de apă din corp la copii este mai mică, iar aceștia sunt mai predispuși la deshidratare. Trebuie acționat rapid împotriva diareii la sugari.
Durerea de stomac se ameliorează adesea atunci când sunt luate măsuri simple în viața de zi cu zi. Este bine să alegeți o dietă fără zaharuri procesate și alimente bogate în grăsimi. Este necesară și evitarea băuturilor alcoolice sau carbogazoase.
Dacă disconfortul este persistent și nu se ameliorează odată cu schimbările obiceiurilor alimentare, consultați imediat medicul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Alrabadi, N., Albustami, I. S., Abuhayyeh, H. A., El-Muwalla, K. M., Alawneh, R. J., Al-Eitan, L. N., … & Haddad, R. (2021). Clavulanic acid in the scope of Helicobacter pylori treatment: a literature review and beyond. Current Reviews in Clinical and Experimental Pharmacology Formerly Current Clinical Pharmacology, 16(2), 128-138. https://www.ingentaconnect.com/content/ben/crcep/2021/00000016/00000002/art00004
- Colín-González, A. L., & Santamaría, A. (2017). Garlic, gastrointestinal protection and oxidative stress. Gastrointestinal Tissue, 275-288. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/B9780128053775000205
- Corsetti, M., Landes, S., & Lange, R. (2021). Bisacodyl: A review of pharmacology and clinical evidence to guide use in clinical practice in patients with constipation. Neurogastroenterology & Motility, 33(10), e14123. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/nmo.14123
- Gordon, M., & Akobeng, A. (2016). Racecadotril for acute diarrhoea in children: systematic review and meta-analyses. Archives of Disease in Childhood, 101(3), 234-240. https://adc.bmj.com/content/101/3/234.abstract
- Khan, A., Alkharfy, K. M., & Gilani, A. H. (2011). Antidiarrheal and antispasmodic activities of Salvia officinalis are mediated through activation of K+ channels. Bangladesh Journal of Pharmacology, 6(2), 111-116. https://ksascholar.dri.sa/en/publications/antidiarrheal-and-antispasmodic-activities-of-salvia-officinalis–4
- Lingala, S., Lau, D. Y., Koh, C., Auh, S., Ghany, M. G., & Hoofnagle, J. H. (2016). Long‐term lamivudine therapy in chronic hepatitis B. Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 44(4), 380-389. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/apt.13707
- Mehmood, M. H., Munir, S., Khalid, U. A., Asrar, M., & Gilani, A. H. (2015). Antidiarrhoeal, antisecretory and antispasmodic activities of Matricaria chamomilla are mediated predominantly through K+-channels activation. BMC Complementary and Alternative Medicine, 15, 1-9. https://link.springer.com/article/10.1186/s12906-015-0595-6
- Puoti, M. G., Assa, A., Benninga, M., Broekaert, I. J., Carpi, F. J. M., Saccomani, M. D., … & Borrelli, O. (2023). Drugs in focus: Domperidone. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, 77(2), 13-22. https://journals.lww.com/jpgn/abstract/2023/08000/drugs_in_focus__domperidone.4.aspx
- Safavi, M., Shams-Ardakani, M., & Foroumadi, A. (2015). Medicinal plants in the treatment of Helicobacter pylori infections. Pharmaceutical Biology, 53(7), 939-960. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/13880209.2014.952837
- Salvioli, B. (2019). Trimebutine: a state-of-the-art review. Minerva Gastroenterologica e Dietologica, 65(3), 229-238. https://europepmc.org/article/med/31617696
- Shah, N., & Gossman, W. (2019). Omeprazole. StatPearls. https://europepmc.org/article/NBK/nbk539786
- Tomidis Chatzimanouil, M. K., Goppelt, I., Zeissig, Y., Sachs, U. J., & Laass, M. W. (2023). Metamizole-induced agranulocytosis (MIA): a mini review. Molecular and Cellular Pediatrics, 10(1), 6. https://link.springer.com/article/10.1186/s40348-023-00160-8
- Wood, I., & Goyret, A. (2023). Situación actual sobre la calidad, comercialización y disponibilidad de ranitidina. Boletín Farmacológico, 14 (3). https://www.colibri.udelar.edu.uy/jspui/handle/20.500.12008/41372
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.