Logo image
Logo image

Simptomele și cauzele trigliceridelor mari

6 minute
Când medicul vă spune că aveți trigliceride mari, este firesc să vă faceți griji. Vă vom spune care sunt posibilele cauze și ce simptome se manifestă atunci când această tulburare este prezentă!
Simptomele și cauzele trigliceridelor mari
Leonardo Biolatto

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto

Ultima actualizare: 04 august, 2022

În credința populară, trigliceridele din sânge sunt asociate cu o dietă foarte bogată în grăsimi. Cu toate acestea, nu este întotdeauna așa. Originile rezultatului modificat pot fi legate de alți factori. Deci, dacă ați fost diagnosticați cu trigliceride crescute, nu intrați în panică. Descoperiți cauzele trigliceridelor mari!

Ce sunt trigliceridele?

Trigliceridele sunt o varietate de lipide care circulă în sângele uman și care sunt prezente în unele țesuturi ale corpului. Nu sunt o substanță străină, dar creșterea nivelului lor în plasmă provoacă probleme.

În cazul metabolismului normal, această grăsime este o sursă de energie de rezervă. Atunci când trigliceridele sunt consumate, celulele lipidice, numite adipocite, le prind în interior pentru a le folosi când va veni momentul.

În situațiile care necesită mai multe arderi calorice, cum ar fi exercițiile de mare intensitate sau perioadele reci de iarnă, organismul folosește aceste rezerve pentru a genera căldură. Nu este un mecanism exclusiv la ființele umane, ci multe animale îl folosesc în același mod.

Cu toate acestea, trigliceridele ridicate pot contribui la întărirea arterelor și la formarea plăcii pe pereții acestora. În plus, pot provoca pancreatită acută, deci sunt un parametru de laborator care merită monitorizat.

Recomandăm: Dietă de 7 zile pentru scăderea trigliceridelor

Diferența dintre trigliceride și colesterol

Când vorbim despre compușii lipidici din organism, cel mai obișnuit lucru este să ne gândim la colesterol. Cu toate acestea, trigliceridele sunt o substanță diferită cu funcții specifice.

Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, care se găsește în toate celulele corpului. Funcția principală a acestei substanțe este de a oferi stabilitate membranei celulare. În plus, servește ca precursor pentru a forma mai mulți hormoni, cum ar fi steroizii.

Trigliceridele se găsesc doar în adipocite și funcția lor este de a servi drept sursă de energie de rezervă. Aceasta înseamnă că trigliceridele vor înmagazina caloriile neutilizate pentru a fi folosite de organism în caz de nevoie.

Când cresc trigliceridele?

Dincolo de faptul că fiecare laborator are parametrii săi biochimici, există anumite valori care sunt considerate adecvate. Trigliceridele mari sunt diagnosticate atunci când depășesc concentrația de 150 de miligrame pe decilitru de sânge.

Această concentrație mare este asociată cu un risc cardiovascular crescut, cu o șansă crescută de a suferi un infarct miocardic acut și cu accidentul vascular cerebral. Peste 200 miligrame pe decilitru înseamnă o valoare foarte mare, iar peste 500 este o valoare extremă.

Cât de des trebuie făcute analizele?

Experții sugerează că toți cei peste 20 de ani ar trebui să-și verifice trigliceridele cel puțin la fiecare 4 până la 6 ani. De fapt, intervalul poate fi mai scurt în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane, așa că este recomandat să consultați medicul.

Copiii ar trebui și ei verificați, deși mai rar decât adulții. În mod ideal, ar trebui să facă un test între 9 și 11 ani și un al doilea test între 17 și 21 de ani.

Some figure
Trigliceridele fac parte din rezerva de energie a organismului. Cu toate acestea, la niveluri ridicate, pot provoca probleme grave.

Cauzele trigliceridelor mari

Trigliceridele mari au o alimentație nesănătoasă ca una dintre principalele lor cauze, dar aceasta nu este singura problemă. Stilul de viață sedentar, genetica și unele boli sistemice sunt legate de această tulburare.

1. Dieta

Când vine vorba de dietă, trebuie să analizăm grăsimile saturate și grăsimile trans (cele care cresc colesterolul și trigliceridele). Grăsimile saturate sunt concentrate în produsele lactate de origine animală, precum brânza, laptele și untul. Carnea roșie oferă și ea cantități mari de trigliceride.

Pe de altă parte, grăsimile trans au un dublu efect negativ, care constă în scăderea colesterolului bun și creșterea celui care înfundă arterele. Se găsesc în principal în produsele care au fost supuse hidrogenării în timpul fabricării.

2. Bolile concomitente

Patologiile care sunt cele mai asociate cu creșterea trigliceridelor în sânge sunt următoarele:

  • Hipotiroidism
  • Sindromul ovarului polichistic
  • Diabet
  • Insuficiență renală

3. Stilul de viață

Lipsa exercițiilor fizice și viața sedentară sunt factori de risc cunoscuți ai bolilor cardiovasculare. În mare măsură, problema constă în creșterea trigliceridelor și colesterolului care apare atunci când pacientul nu face niciun sport.

Dacă la asta adăugăm obiceiuri proaste, precum tutunul sau alcoolismul, riscul crește. Există cercetări care arată că stilul de viață al mamei poate modifica nivelul lipidelor la bebeluș în timpul sarcinii.

4. Genetica

Dincolo de boala numită „hipercolesterolemie familială”, în care baza genetică este clară, trigliceridele mari nu scapă nici ele de influența eredității. Atunci când părinții sau bunicii au avut această tulburare, copiii și nepoții lor sunt mai predispuși la îmbolnăvire.

5. Alte cauze posibile

Pe lângă factorii deja menționați, există și alte posibile cauze ale prezenței trigliceridelor ridicate. Unele dintre cele mai notabile situații sunt următoarele:

  • A fi supraponderal sau obez
  • A lua anumite medicamente.
  • Boli ale glandei tiroide
  • Diabet zaharat de tip 2 slab controlat
  • Patologii renale sau hepatice

Fără simptome, dar cu complicații

Trigliceridele ridicate nu se manifestă cu simptome specifice. Nici dureri de cap, nici disconfort toracic, nici aritmii sau oboseală… Niciun semn nu poate fi atribuit creșterii acestor substanțe în sânge.

Ceea ce putem vedea sunt complicațiile generate de tulburare. Uneori, pacientul ajunge la camera de primiri urgențe din cauza unui eveniment coronarian generat de trigliceridele crescute.

Valoarea lipidelor în sânge trebuie monitorizată la persoanele obeze, la cele cu antecedente familiale și la cele cu alți factori de risc cardiac, cum ar fi hipertensiunea și diabetul.

Detectarea unei valori normale nu exclude probabilitatea de infarct miocardic sau accident vascular cerebral la persoanele cu alte comorbidități.

Some figure

Ce putem face dacă trigliceridele sunt mari?

Putem lua măsuri pentru a elimina cauzele trigliceridelor mari. Dacă este necesar, medicul va indica un anumit medicament, cum ar fi statinele.

În orice caz, ghidurile internaționale și studiile științifice în acest sens susțin că, dacă statinele nu sunt combinate cu o schimbare a stilului de viață, efectul nu va fi de durată. Printre modificările care sunt prescrise se numără următoarele:

  • Reduceți cantitatea de grăsimi saturate și grăsimi trans din dietă.
  • Efectuați exerciții fizice regulat.
  • Reduceți stilul de viață sedentar prin încorporarea pauzelor active în programul zilnic.
  • Renunțați la fumat.
  • Limitați consumul de alcool.
  • Slăbiți.
  • Evitați consumul de zahăr și carbohidrați rafinați.

Dacă nimic nu este suficient sau dacă valorile detectate depășesc 500 miligrame pe decilitru, tratamentul trebuie combinat și cu alte medicamente. Este posibil să primiți fibrați, niacină sau suplimente de omega-3, așa cum indică Societatea Spaniolă de Arterioscleroză.

Citiți mai mult: Reducerea trigliceridelor la micul dejun – 6 trucuri utile

Alimente pentru scăderea trigliceridelor

O dietă sănătoasă și echilibrată are o mare influență atunci când vine vorba de scăderea nivelului trigliceridelor. Acest lucru nu numai că va reduce nivelul de colesterol și trigliceride din organism, ci va ajuta și la menținerea sănătății pe termen lung.

Unele alimente au anumite componente, cum ar fi antioxidanții, care ajută la scăderea nivelului de trigliceride. În acest sens, se remarcă următoarele:

  • Pește gras sau oceanic, cum ar fi sardinele, somonul sau stavridul
  • Legume, în special cele cu frunze verzi
  • Toate tipurile de fructe, în special prune, kiwi și mere
  • Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi iaurtul
  • Cerealele integrale bogate în fibre, în special orz și orez brun
  • Fasole, nuci și semințe
  • Carne slabă, cum ar fi cea de pui, curcan și iepure

Cauzele trigliceridelor mari: o valoare ce trebuie monitorizată

Trigliceridele ridicate sunt o alertă pe care nimeni nu ar trebui să o ignore. Prezența lor reprezintă un risc latent care, din fericire, poate fi controlat prin detectare în timp util.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Laufs U, Parhofer KG, Ginsberg HN, Hegele RA. Clinical review on triglycerides. Eur Heart J. 2020;41(1):99-109c. doi:10.1093/eurheartj/ehz785
  • Reichl, D., et al. “Efectos del cambio de ambiente sobre los niveles de triglicéridos y de colesterolemia en jóvenes adultos cubanos.” Revista Cubana de Medicina 4.3 (2019).
  • Casas, Nuria Virgili, Maria de Talló Forga Visa, and Eva M. García Raimundo. “Dieta controlada en triglicéridos de cadena larga y de cadena media.” Nutrición y dietética clínica. Elsevier, 2019.
  • Carranza-Madrigal, Jaime. “Triglicéridos y riesgo cardiovascular.” Medicina interna de México 33.4 (2017): 511-514.
  • Goya, Iñaki Lekuona, and Miren Morillas Bueno. “Tratamiento de las dislipemias en situaciones especiales.” Revista Española de Cardiología Suplementos 12 (2012): 26-32.
  • Moré, Ahmed Amaury Ruiz, et al. “Alteraciones en lípidos de neonatos debido a tabaquismo e hipertensión en sus madres.” Revista Mexicana de Patología Clínica y Medicina de Laboratorio 56.1 (2009): 4-9.
  • Stoll, Mario, and Nicolás Dell’Oca. “Genética de la hipercolesterolemia familiar.” Revista Uruguaya de Cardiología 34.3 (2019): 239-259.
  • Ascaso, Juan F., et al. “Documento de consenso sobre el manejo de la dislipemia aterogénica de la Sociedad Española de Arteriosclerosis.” Clinica e investigación en Arteriosclerosis 29.2 (2017): 86-91.
  • Pedro-Botet, Juan, et al. “Triglicéridos, colesterol HDL y dislipidemia aterogénica en la guía europea para el control de las dislipidemias 2019.” Clínica e Investigación en Arteriosclerosis (2020).
  • Bouza, María de Jesús Sánchez, et al. “Edad, sexo, triglicéridos y obesidad: su asociación como factores de riesgo cardiometabólico en personas supuestamente saludables.” Revista Mexicana de Patología Clínica y Medicina de Laboratorio 65.2 (2018): 101-105.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.