Logo image
Logo image

Beneficiile magneziului pentru organism

6 minute
Calciul este foarte important pentru a avea oase puternice, dar pentru a-l absorbi în mod corespunzător, organismul are nevoie de cantități suficiente de magneziu.
Beneficiile magneziului pentru organism
Eliana Delgado Villanueva

Scris și verificat de nutriționistul Eliana Delgado Villanueva

Scris de Raquel Aldana
Ultima actualizare: 03 ianuarie, 2023

Cunoști beneficiile magneziului pentru organism? Organismul are nevoie de magneziu pentru a produce energie și pentru a sintetiza proteinele și grăsimile, dar și pentru a regla activitatea musculară și nervoasă. Cu toate acestea, în ciuda importanței sale, 75% din populație suferă de deficit de magneziu

Deficitul de magneziu este cauzat de alimentația precară (consumul de cereale procesate și prea puține legume cu frunze verzi), solul supraîncărcat și folosirea îngrășămintelor chimice în locul celor organice.

Care sunt beneficiile magneziului?

Magneziul este esențial pentru funcționarea a sute de enzime din organism, mai ales a celor care oferă, depozitează și utilizează energia. Beneficiile magneziului pentru organism sunt:

  • Sintetizarea proteinelor de care organismul are nevoie pentru diviziunea și dezvoltarea celulelor. 
  • Emiterea semnalelor electrice folosite de corp pentru a-și comunica diverse mesaje.
  • Reglarea tensiunii arteriale, tonifierea vasculară, transmisia de impulsuri nervoase între neuroni și sânge.
  • Funcționarea musculară. 
  • Formarea oaselor sănătoase (alături de calciu și vitamina D).
  • Eliberarea unei cantități suficiente de serotonină, un neurotransmițător care reglează dispoziția. Deficitul de magneziu poate provoca o depresie severă.

A trăi cu un deficit de magneziu este ca și cum ai vrea să conduci o mașină fără benzină în rezervor.

Some figure

Legătura dintre calciu și magneziu

Magneziul se găsește în cantități mult mai mici în dietele noastre decât calciul. Cu toate acestea îi acordăm mai multă importanță celui de-al doilea, deși ambele sunt esențiale pentru a avea oase puternice și sănătoase.

Ceea ce mulți oameni nu știu este că, de fapt, calciul are nevoie de magneziu pentru a fi de folos organismului. De exemplu, excesul de calciu poate împiedica absorbția magneziului, fapt care afectează sănătatea.

Cele două substanțe lucrează împreună, întrucât magneziul controlează absorbția calciului în celule. Dacă în cadrul celulei există prea mult calciu și prea puțin magneziu, acest lucru poate cauza crampe, migrene, anxietate, etc.

Beneficiile magneziului nu se termină aici. Magneziul ajută calciul să se dizolve în sânge, prevenind formarea pietrelor la rinichi. Trebuie să fii atent la acest aspect, pentru că administrarea calciului fără magneziu pentru tratarea osteoporozei poate duce la dezvoltarea pietrelor la rinichi!

Some figure

De ce există un risc mai mare de deficit de Mg?

Așa cum am menționat deja, dieta noastră normală nu conține cantități suficiente de magneziu. Care este motivul?

Alimentele procesate

Industria alimentară reduce conținutul de magneziu al alimentelor prin procesele de prelucrare a acestora. De exemplu, atunci când grâul este rafinat pentru a fi transformat în făină albă, se pierde 90% din conținutul său natural de magneziu.

Același lucru se întâmplă atunci când melasa este convertită în zahăr: se pierde 98% din cantitatea de magneziu. În plus, fierberea sau congelarea legumelor reduce, de asemenea, conținutul de Mg al acestora. 

Aditivii alimentari, cum ar fi aspartamul, MSG (care se găsește în mâncarea chinezească) și alcoolul golesc rezervele de magneziu ale organismului.

Indigestia și folosirea antiacidelor

Dacă dieta ta este bazată pe alimente procesate, ești predispus la apariția indigestiei. Din acest motiv, administrarea antiacidelor sintetice care neutralizează acidul clorhidric din stomac este un obicei frecvent. Însă aceste medicamente împiedică absorbția corespunzătoare a magneziului. 

Tehnicile de cultivare

Așa cum am menționat mai sus, multe dintre alimentele pe care le consumăm sunt cultivate în soluri supraîncărcate în care rezervele de magneziu și alte minerale s-au epuizat. Magneziul care ar trebui să se găsească în mod natural în aceste alimente este aproape inexistent.

Medicamentele

Multe medicamente, cum ar fi diureticele, anticoncepționalele, insulina, cortizonul și anumite antibiotice provoacă pierderea de magneziu din organism.

Efectele deficitului de magneziu

Lista următoare cuprinde bolile și afecțiunile care sunt direct legate de lipsa de Mg. Acestea pot fi ameliorate prin creșterea consumului acestui mineral.

Anxietate și atacuri de panică

Magneziul ajută la gestionarea hormonilor stresului și la funcționarea creierului.

Depresie

Specialiștii confirmă că, de fapt, creșterea ratei depresiei după al doilea război mondial poate fi justificată de scăderea nivelului de magneziu din sol.

Îți recomandăm și:

Clorura de magneziu: calmant natural ce ajută la slăbit

Astm

Magneziul relaxează mușchii bronhici din plămâni.

Constipație

Magneziul ajută la reglarea peristaltismului. De fapt, laptele de Mg este un bun remediu pentru această problemă.

Diabet

Magneziul ajută insulina să transporte glucoza în celule. În absența acestei contribuții, glucoza se acumulează în țesuturi provocând stres glicemic.

Afecțiuni cardiace

Deficitul de magneziu este o problemă comună în rândul persoanelor cu afecțiuni cardiace. Din acest motiv, magneziul este un tratament eficient pentru infarctul miocardic și aritmie.

Hipertensiune

Așa cum am menționat deja, magneziul reglează vasoconstricția și tensiunea arterială.

Insomnie

Magneziul reglează producția de melatonină, hormonul care controlează ciclul somn-veghe.

Probleme nervoase

Așa cum am spus mai sus, deficitul de Mg poate cauza crampe, migrene și chiar colici.

Osteoporoză

Fără Mg, organismul nu poate utiliza în mod corespunzător calciul, fapt care duce la apariția osteoporozei.

Some figure

Ce alimente te ajută să profiți de beneficiile magneziului?

Unele alimente au un conținut bogat de magneziu. Într-o porție de 100 g, doza de Mg este următoarea:

  • Migdale: 270 mg
  • Fasole gătită: 37 mg
  • Alune: 175 mg
  • Varză albă: 57 mg
  • Germeni de grâu: 336 mg
  • Kelp / alge marine: 760 mg
  • Alge roșii: 220 mg
  • Melasă: 258 mg
  • Mei: 162 mg
  • Tărâțe de grâu: 490 mg
  • Tofu: 111 mg

După cum poți vedea, alimentele cele mai bogate în acest nutrient sunt cerealele integrale și legumele organice, dar și sarea de mare și algele de calitate superioară.

Cum ar trebui să folosești suplimentele de Mg?

Atunci când alegi să folosești suplimente de Mg, ține cont de cantitatea totală de Ca din dietă. Acestea ar trebui adminstrate în raport de 1:1 sau 2:1 în favoarea calciului. Acest lucru înseamnă că trebuie să consumi o cantitate dublă de Ca pentru a obține un echilibru în organism.

În prezent, majoritatea oamenilor consumă cantități de 10 ori mai mari de Ca decât de Mg. Este necesar să consumi circa 800-1400 mg de Ca zilnic. Spre exemplu, dacă alegi să consumi 1000 mg de Ca, trebuie să consumi și 500-800 mg de Mg.

Magneziul este disponibil sub diverse forme. Poți face baie cu săruri Epsom, care sunt bogate în acest element și care vor fi absorbite prin piele pentru a restabili un nivel optim de Mg în organism.

Încearcă și:

3 smoothie-uri delicioase bogate în magneziu

Poți folosi de asemenea doze mici de Mg sub formă de capsule adminstrate de două ori pe zi. Poți jongla cu cantitățile necesare, adaptându-le în funcție de cantitatea de Ca consumată.

Dacă depășești dozele recomandate, vei experimenta diaree. De aceea, este recomandat să împarți doza zilnică în mai multe prize (administrate sau nu pe stomacul gol). Aceste suplimente trebuie adminstrate sub supraveghere medicală deoarece fiecare organism reacționează diferit.

Informațiile de mai sus te-au convins să profiți și tu de beneficiile magneziului pentru sănătate?


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Mordike, B. L., & Ebert, T. (2001). Magnesium Properties – applications – potential. Materials Science and Engineering A. https://doi.org/10.1016/S0921-5093(00)01351-4
  • Saris, N. E. L., Mervaala, E., Karppanen, H., Khawaja, J. A., & Lewenstam, A. (2000). Magnesium: An update on physiological, clinical and analytical aspects. Clinica Chimica Acta. https://doi.org/10.1016/S0009-8981(99)00258-2
  • Gröber, U., Schmidt, J., & Kisters, K. (2015). Magnesium in prevention and therapy. Nutrients. https://doi.org/10.3390/nu7095388

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.