7 cauze ale durerii în spatele genunchiului
Durerea în spatele genunchiului necesită evaluare medicală pentru un diagnostic și tratament adecvate. Din punct de vedere anatomic, partea din spate a genunchiului se numește fosă poplitee. Conține artera poplitee, vena poplitee și diverse tendoane și mușchi. Care sunt cele 7 cauze ale durerii în spatele genunchiului?
Cele mai multe dintre cauzele durerii își au originea în probleme ale sistemului musculo-scheletic. Specialistul în traumatologie și ortopedie este cel care trebuie să o evalueze.
Abordarea va depinde de cauză. Constă aproape întotdeauna în prescrierea de analgezice antiinflamatoare, kinetoterapie și aplicarea unor metode locale de reducere a disconfortului.
7 cauze ale durerii în spatele genunchiului
Iată câteva cauze comune ale durerii în spatele genunchiului:
1. Vene varicoase
Termenul de varice se referă la dilatarea venelor. Dilatarea este mai frecventă la nivelul picioarelor și pe căile venoase superficiale.
Este produsă de incapacitatea valvelor ce facilitează întoarcerea venoasă către inimă, ceea ce determină reținerea sângelui. Când sunt prezente în regiunea poplitee, pot provoca dureri în spatele genunchiului. În plus, pot fi însoțite de o senzație de picioare grele sau pot provoca mâncărimi.
Tratamentul se face prin intervenție chirurgicală sau infiltrație. Cu toate acestea, venele varicoase tind să reapară.
2. Osteoartroză
Este cauzată de uzura cartilajului care amortizează capetele oaselor. Poate afecta orice articulație, dar este cel mai adesea localizată la mâini, genunchi, șold și coloana vertebrală.
Când afectează articulația genunchiului, partea din spate are cel mai mult de suferit. Este o cauză frecventă a durerii în spatele genunchiului.
Este asociată cu următorii factori:
- Vârstă înaintată
- Leziuni articulare anterioare
- Stres repetat asupra articulației
- Supraponderalitate
Nu există tratament definitiv. Simptomele pot fi controlate, dar afectarea nu este reversibilă. Se recomandă recuperarea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea durerii cu medicamente sau tehnici fizice.
Citiți și: Poate săritul corzii să afecteze genunchii?
3. Chist Baker
Chisturile sunt formațiuni pline de lichid. Chistul Baker mai este numit și chist popliteu din cauza locației sale anatomice.
Chistul Baker conține lichid sinovial și este legat de alte afecțiuni ale genunchiului, cum ar fi artrita, leziunile meniscale sau uzura cartilajului. Tratarea acestuia necesită tratarea patologiei de bază.
Se manifestă prin durere în spatele genunchiului cu prezența unei mase palpabile și mobile. În plus, există o limitare a flexiei genunchiului, o senzație de strângere, inflamație și sensibilitate crescută.
4. Tendinită sau bursita ischiogambierului
Tendinita este inflamația tendoanelor, în timp ce bursita este inflamația pungii sinoviale a unei articulații. Tendoanele se găsesc în partea din spate a coapsei și a genunchiului. Din acest motiv, în caz de activitate fizică intensă, suntem mai predispuși la alungirea tendonului și la inflamație ulterioară.
5. Leziune a meniscului
Meniscurile sunt cartilaje în forma literei C, care sunt responsabile de amortizarea spațiului dintre tibie, rotulă și femur. Mișcările bruște, în special laterale sau de răsucire, pot provoca ruperea acestor țesuturi.
În funcție de zona leziunii, apare durerea. Poate fi în spatele genunchiului, în lateral, în față și la mers. În plus, există rigiditate la mobilizarea articulației, inflamație, senzație de instabilitate a genunchiului și incapacitatea de a mobiliza piciorul.
6. Leziune a ligamentelor laterale și încrucișate
Există 4 ligamente care sunt responsabile de unirea femurului cu tibia:
- Ligamentul lateral median
- Ligamentul lateral extern
- Ligamentul încrucișat anterior
- Ligamentul încrucișat posterior
Leziunile acestor structuri pot fi cauzate de lovituri la genunchi, supraextensia articulației sau schimbarea direcției în timpul alergării sau al întoarcerii. Sunt asociate cu fotbalul, schiatul și baschetul.
7. Tendinita mușchiului popliteu
Mușchiul popliteu este scurt, turtit și triunghiular. Atunci când există suprasolicitare, poate apărea inflamația tendonului, provocând tendinită poplitee.
Este asociată cu alergarea, în special la vale sau cu piciorul întins. De asemenea, apare la întoarcerea bruscă a genunchiului.
Citiți mai mult: Entorsa genunchiului: cauze, simptome și recomandări
Cum este stabilit diagnosticul când există durere în spatele genunchiului?
Diagnosticul definitiv trebuie pus de medic. Specialitatea va depinde de cauza asociată. Varicele sunt evaluate de medicul cardiovascular sau flebolog. Ceea ce ține de aparatul locomotor este domeniul traumatologului și al ortopedului.
Trebuie evaluate morfologia genunchiului, prezența semnelor de inflamație (căldură, roșeață, durere sau creșterea volumului), mobilitatea și diferitele manevre care permit cunoașterea originii leziunii. Studiile imagistice sunt adesea necesare, în special, imagistica prin rezonanță magnetică.
Tratamentul durerii din spatele genunchiului
Tratamentul va depinde de cauză. De obicei, implică antiinflamatoare, creme sau geluri pentru scăderea inflamației locale și, în cazul în care durerea nu se ameliorează, infiltrarea cu corticosteroizi. În plus, este nevoie de recuperare fizică și chiar de imobilizare de moment.
Durerea din spatele genunchiului este adesea de origine musculară sau tendinoasă și este asociată cu un efort fizic intens. Consultați un medic ori de câte ori simptomul nu se ameliorează sau este atât de intens încât împiedică activitățile zilnice.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Asociación Española de Ortopedistas (2003). Lesiones deportivas frecuentes. Acta Pediátrica Costarricense, 17(2), 65-80. https://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1409-00902003000200006&lng=en&tlng=es
- Ayala-Mejías, J. D., García-Estrada, G. A., & Pérez-España, L. (2014). Lesiones del ligamento cruzado anterior. Acta Ortopédica Mexicana, 28(1), 57-67. https://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S2306-41022014000100012&lng=es&tlng=es
- Clínica Mayo (2020). Osteoartritis. Consultado el 30 de marzo de 2023. https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/osteoarthritis/symptoms-causes/syc-20351925.
- Clínica Mayo (2020). Quiste de Baker. Consultado el 30 de marzo de 2023. https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/bakers-cyst/symptoms-causes/syc-20369950.
- Clínica Mayo (2022). Rotura de menisco. Consultado el 04 de abril de 2023. https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/torn-meniscus/symptoms-causes/syc-20354818.
- DePopas, E., & Brown, M. (2018). Varicose Veins and Lower Extremity Venous Insufficiency. Seminars in interventional radiology, 35(1), 56–61. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5886767/
- de Hoyo, M., Naranjo-Orellana, J., Carrasco, L., Sañudo, B., Jiménez-Barroca, J. J., & Domínguez-Cobo, S. (2013). Revisión sobre la lesión de la musculatura isquiotibial en el deporte: factores de riesgo y estrategias para su prevención. Revista Andaluza de Medicina del Deporte, 6(1), 30-37. https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1888-75462013000100007&lng=es&tlng=es.
- García, E., Maider, E. (2018). Patología del hueco poplíteo en Urgencias. Seram, 33. https://piper.espacio-seram.com/index.php/seram/article/view/1199.
- Luvsannyam, E., Jain, M. S., Leitao, A. R., Maikawa, N., & Leitao, A. E. (2022). Meniscus Tear: Pathology, Incidence, and Management. Cureus, 14(5), e25121. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9205760/
- Ortho Info (2012). Desgarros de los meniscus. Consultado el 30 de marzo de 2023. https://orthoinfo.aaos.org/es/diseases–conditions/desgarros-de-los-meniscus-meniscus-tears/.
- Ortho Info (2021). Quiste de Baker. Consultado el 30 de marzo de 2023. https://orthoinfo.aaos.org/es/diseases–conditions/quiste-de-baker-quiste-popliteo-bakers-cyst-popliteal-cyst/.
- Sieiro, R., Monteagudo, P. (2013). Dolor de rodilla. Cadernos de Atención Primaria, 19(3), 196-204. https://www.agamfec.com/wp/wp-content/uploads/2014/07/19_3_Casos_Clinicos_2.pdf.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.