Ce este nodul în gât sau globul faringian și cum se elimină?
Nodul în gât, cunoscut și sub denumirea de glob faringian, este o afecțiune ce apare foarte des. A fost descris de Hipocrate cu mai bine de 2.500 de ani în urmă. Au apărut sute de ipoteze cu privire la cauze și tratament.
Deși este cunoscut în mod popular și ca balon isteric, adevărul este că acesta este un termen greșit. La început, se credea că este cauzat de menopauză sau legat de isterie. Abia în 1968, Malcomson a inventat termenul medical de glob faringian.
Ce este nodul în gât sau globul faringian?
Nodul în gât este o senzație persistentă sau intermitentă de corp străin ce este blocat în gât. De obicei, este nedureros, dar inconfortabil. Poate împiedica vorbirea, mâncatul și chiar respirația.
În ciuda faptului că este o afecțiune cunoscută de mai bine de 2.000 de ani, se cunosc foarte puține lucruri despre subiect. Unii cercetători subliniază că până la 45% din populație simte un nod în gât la un moment dat în viață. Poate dura zile, săptămâni, luni sau ani și poate reveni intermitent.
Nodul în gât este o senzație, nu o manifestare. Pacienții nu au umflături sau inflamații în gât, chiar dacă așa simt. Totuși, acest lucru nu înseamnă că nodul în gât este explicat doar din perspectivă psihologică. Există multe cauze raportate ca posibile vinovați pentru simptome.
Descoperiți: Anxietatea nocturnă: cauze și sfaturi pentru a o depăși
Cauzele nodului în gât
Înainte de a prezenta cauzele globului faringian, trebuie să știți că nu există un consens în rândul specialiștilor cu privire la etiologia afecțiunii. Aceasta rămâne un mister.
1. Boala de reflux gastroesofagian
Potrivit specialiștilor, până la 26,7% din cazurile de glob faringian au la bază refluxul gastroesofagian sau laringofaringian. De fapt, Malcomson a fost cel care a raportat pentru prima dată această asociere la pacienții săi (a găsit o relație de 60%).
Deși nu există unanimitate în acest sens, este clar că boala de reflux gastroesofagian joacă un rol important în dezvoltarea nodulului în gât. Nu se știe de ce apare, deși ipotezele sugerează iritația și inflamația directă.
2. Tulburările motorii esofagiene
Dovezile indică faptul că până la 64% dintre pacienții cu senzație de nod în gât manifestă anumite anomalii în manometria esofagiană. 29% corespund tulburărilor de motilitate esofagiană.
Unele disfuncții sau modificări ale esofagului pot declanșa senzația de nod în gât. Relația este mai evidentă atunci când pacientul dezvoltă disfagie și dureri toracice, două simptome clasice ale tulburărilor de acest tip.
3. Funcția anormală a sfincterului esofagian superior
Multe studii asociază balonul isteric cu o presiune mare a sfincterului esofagian. Această afecțiune este rară, deși este frecventă în cadrul anomaliilor sfincterului esofagian (cu o prevalență de 55%, conform dovezilor).
Presiunea mai mare decât cea normală poate imita senzația unui nod în gât. În acest sens, există cazuri de nod în gât care au fost tratate cu injecții cu toxină botulinică direct în sfincterul esofagian superior.
4. Tulburările psihologice
După cum am subliniat, tulburările psihologice pot explica unele cazuri de balon isteric. De fapt, majoritatea pacienților raportează evenimente emoționale înainte de exacerbarea sau apariția senzației de nod în gât.
Stresul, anxietatea, depresia, episoadele nevrotice și alte afecțiuni psihologice sunt legate de dezvoltarea nodului în gât. Orice provoacă emoții intense poate declanșa senzația de nod în gât.
Acestea sunt cele mai frecvente cauze ale balonului isteric, deși există și altele:
- Boli tiroidiene
- Boli inflamatorii (faringita, sinuzita cronică, amigdalita și altele)
- Hipertrofia bazei limbii
- Tumori laringofaringiene
- Cancer oral
- Mucoasă gastrică heterotopică în esofagul cervical
Descoperiți: 8 produse care afectează tiroida
Ce tratament este disponibil pentru nodul în gât?
După cum vă puteți imagina, nu există un tratament standard pentru balonul isteric. Deoarece cauzele sale nu sunt cunoscute, medicii nu pot determina o modalitate de a contracara senzația. Acesta este motivul pentru care pacientul poate avea nevoie de luni și chiar ani pentru ameliorarea simptomelor.
Ceea ce ar trebui să faceți este să consultați un specialist și să încercați să excludeți oricare dintre afecțiunile de mai sus. Este nevoie de timp și de multă răbdare în timpul procesului de diagnosticare Odată ce găsiți un posibil declanșator, tratamentul poate fi început țintind această afecțiune specifică.
Chiar dacă nu există nicio modalitate de a trata balonul isteric, nu putem să nu subliniem rezultatele logopediei. Potrivit unor cercetători, exercițiile de acest tip au fost eficiente la anumiți pacienți.
Vă invităm să le încercați, deși cu speranțe moderate în ceea ce privește rezultatele. Obiceiuri precum renunțarea la fumat, scăderea tonului vocii, înghițitul lent și hidratarea vă pot ajuta să obțineți o senzație de ameliorare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Casas, Y., García, N., & Gordillo, U. (2021). Obstrucción al flujo de salida de la unión esófago-gástrica: causa poco conocida de disfagia. Revista Finlay, 11(3), 327-333. http://scielo.sld.cu/scielo.php?pid=S2221-24342021000300327&script=sci_arttext
- Chavez, Y., Ciarleglio, M., Clarke, J., Nandwani, M., Stein, E., & Roland, B. (2015). Upper esophageal sphincter abnormalities: frequent finding on high-resolution esophageal manometry and associated with poorer treatment response in achalasia. Journal of clinical gastroenterology, 49(1), 17-23. https://journals.lww.com/jcge/fulltext/2015/01000/Upper_Esophageal_Sphincter_Abnormalities__Frequent.6.aspx
- Järvenpää, P., Arkkila, P., & Aaltonen, L. M. (2018). Globus pharyngeus: a review of etiology, diagnostics, and treatment. European Archives of Oto-Rhino-Laryngology, 275, 1945-1953. https://link.springer.com/article/10.1007/s00405-018-5041-1
- Jones, D., & Prowse, S. (2015). Globus pharyngeus: an update for general practice. British Journal of General Practice, 65(639), 554-555. https://bjgp.org/content/65/639/554
- Khalil, H., Abushaala, A., Stavrakas, M., Marguerat, D., Bos-Clark, M., Hart, R., & Chatterjee, A. (2020). Speech therapy in the treatment of globus pharyngeus: development of a mobile application to improve patient access. Egyptian Journal of Ear, Nose, Throat and Allied Sciences, 21(2), 88-93. https://journals.ekb.eg/article_108629.html
- Lan, Q., Lin, X., Wang, Y., Xu, B., Shu, K., & Zhang, X. (2021). The Relationship Between Upper Esophageal Sphincter Pressure and Psychological Status in Patients with Globus Sensation. International Journal of General Medicine, 8805-8810. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.2147/IJGM.S337165
- Lechien, J. R., Baudouin, R., Hans, S., & Akst, L. M. (2023). History of Otolaryngology: Globus Pharyngeus as “Globus Hystericus”. Otolaryngology–Head and Neck Surgery, 168(4), 889-892. https://aao-hnsfjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1177/01945998221093517
- Malcomson, K. G. (1968). Globus hystericus vel pharyngis: A reconnaissance of proximal vagal modalities. The Journal of Laryngology & Otology, 82(3), 219-230. https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-laryngology-and-otology/article/globus-hystericus-vel-pharyngis/F1C45B112190DFD1FA330E44A4198F97
- Morais, M., & Ferreira, C. (2018) Globo faríngeo y reflujo faringolaríngeo. En Disfagia orofaríngea: actualización y manejo en poblaciones específicas. Sociedad Gallega de Otorrinolaringología y Patología Cérvico-Facial. https://scholar.googleusercontent.com/scholar?q=cache:lZ1wb2sSQowJ:scholar.google.com/+causas+globo+faringeo&hl=es&as_sdt=0,5
- Peng, L., Patel, A., Kushnir, V., & Gyawali, C. P. (2015). Assessment of upper esophageal sphincter function on high-resolution manometry: identification of predictors of globus symptoms. Journal of Clinical Gastroenterology, 49(2), 95. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4117818/
- Rodríguez-Soler, M., & Herrera, I. (2016). Patología del esófago. Manifestaciones esofágicas de enfermedades sistémicas. Divertículos esofágicos. Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado, 12(1), 1-10. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0304541216000020
- Siau, R., Kinshuck, A., & Houghton, L. (2021). The assessment and management of globus pharyngeus. British Journal of Hospital Medicine, 82(3), 1-8. https://www.magonlinelibrary.com/doi/abs/10.12968/hmed.2021.0038
- Zhou, W., Jia, L., Chen, D., Liu, Y., Liu, J., Jiang, S., Jing, L., Jiang, S., Yang, M., & Xu, J. (2017). The effects of paroxetine and amitriptyline on the upper esophageal sphincter (UES) pressure and its natural history in globus pharyngeus. Digestive and Liver Disease, 49(7), 757-763. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1590865817302293
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.