Mâncărimile pielii: apariție și cauze

Fără să ne dăm seama, ne trezim că unghiile noastre sunt ocupate cu scărpinatul diferitelor părți ale corpului. În timp ce citești aceste rânduri, este posibil să faci și tu același lucru. Mâncărimile nu sunt provocate neapărat de o afecțiune a pielii, iar scărpinatul este o reacție normală a organismului.

Ce provoacă mâncărimile pielii?

Omul are, în medie, doi metri pătrați de piele, aceasta fiind cel mai mare organ al corpului. Această suprafață este expusă în mod direct la numeroși agenți externi. Dar, la fel ca și alte părți ale corpului, pielea are propriul său mecanism de a preveni îmbolnăvirea și de a se apăra de tot ceea ce este perceput ca o amenințare.

Te-ar putea interesa și:

4 vitamine pentru o piele sănătoasă

Senzația de mâncărime „normală” se numește prurit și nu este decât un semnal de alarmă transmis de organismul uman.

Care sunt factorii ce pot afecta pielea? Există o întreagă listă ce include praful din atmosferă, frecarea de haine sau de păr, anumite insecte, transpirația, parfumul florilor sau al frunzelor, etc.

Toate substanțele sau materiile care ating pielea stimulează anumiți receptori ce transmit un semnal de alarmă către creier, iar acesta răspunde printr-o senzație: mâncărimea.

Mâncărimile pielii sunt ameliorate atunci când ne scărpinăm, dar problema poate fi agravată dacă avem unghiile sau degetele murdare sau dacă exercităm prea multă presiune asupra pielii. Dacă pruritul este mai grav sau este însoțit de durere, poate fi rezultatul unei reacții alergice.

Un alt motiv pentru care ne scărpinăm frecvent este legat de latura emoțională, fiind un gest caracteristic stărilor de nervozitate, anxietate, stres sau îngrijorare.

Mâncărimile pielii: cauze principale

• Deshidratare
• Dermatită
• Psoriazis
• Rozacee
• Transpirație abundentă
• Lipsa igienei
• Iritații ale pielii
• Alergii
• Utilizarea unor produse chimice puternice
• Înțepături de insecte
• Căpușe sau alte microorganisme
• Stres
• Nervozitate
• Anxietate
• Efecte secundare ale anumitor medicamente
• Temperaturi scăzute

Numeroase studii au arătat că există anumiți neuroni în creier ce îndeplinesc această sarcină specifică: de a indica atunci când pielea a intrat în contact cu ceva ce i-ar putea cauza probleme.

În 2007, o echipă de cercetători din cadrul Universității din Washington (Statele Unite) a descoperit că există în corp celule nervoase care se dedică exclusiv gestionării senzației de mâncărime. Cercetarea a fost realizată de un biolog, un psihiatru și un anestezist, iar rezultatele au fost publicate în revista Science.

Stimulul produs de mâncărime este preluat de fibrele nervoase localizate sub piele. Acestea transmit un semnal creierului prin intermediul măduvei spinării. În acest moment, neuronii ne fac să conștientizăm că există un factor ce provoacă mâncărimi. Aceste terminații nervoase sunt responsabile și pentru atenționarea în privința senzației de durere.

Te-ar putea interesa și:

5 trucuri pentru o piele fină și sănătoasă

A te scărpina sau a nu te scărpina, aceasta este întrebarea

Atunci când ne scărpinăm, răspundem la stimulul ce ne avertizează că ceva este în neregulă. Acest semnal ne informează că există un factor care provoacă o iritație a pielii.

Prin urmare, atunci când ne scărpinăm, oferim o senzație de ușurare prin îndepărtarea agentului „ofensator”. Iar atunci când organismul iese din starea de alertă, nu mai transmite semnalul mâncărimii.

De asemenea, scărpinatul ne distrage atenția de la mâncărime. Cu toate acestea, ajungem să stimulăm o zonă mai mare a pielii față de cea afectată de prurit, fapt ce duce la extinderea agentului amenințător și implicit a mâncărimii.

Scărpinatul este răspunsul la un stimul pe care nu-l putem controla, la fel ca tusea sau strănutul. Este indicat să încerci să elimini sau să te ferești de factorii ce provoacă mâncărimile.

În cadrul unui alt proiect de cercetare desfășurat la Universitatea Wake Forest din Winston / Salem, Oregon (Statele Unite) a fost folosită imagistica prin rezonanță magnetică pentru a analiza activitatea creierului în timpul scărpinatului. Participanților li s-a cerut să se scarpine cu o perie timp de 30 de secunde, apoi să facă o pauză de 30 de secunde.

Cercetătorii au descoperit, spre surprinderea lor, că acele zone ale creierului asociate emoțiilor și amintirilor neplăcute erau „dezactivate” în timp ce participanții la studiu se scărpinau. Poate acesta este motivul pentru care simțim o ușurare și o senzație de calm atunci când ne scărpinăm.

De ce mâncărimile pielii sunt mai accentuate pe timpul iernii?

Multe persoane se confruntă cu mâncărimi accentuate în anotimpul rece. Acest lucru se datorează faptului că temperaturile scăzute, vântul și zăpada usucă pielea. Efectele sunt mai vizibile la nivelul feței și al mâinilor, întrucât acestea sunt zonele cele mai expuse frigului.

Un alt motiv poate fi tendința de a folosi mai multă apă fierbinte decât în timpul verii. Schimbarea de temperatură usucă și mai tare pielea, putând cauza dermatită, mai ales dacă utilizăm săpunuri și detergenți chimici.

În plus, iarna suntem nevoiți să purtăm haine mai multe și mai groase, lucru ce împiedică pielea să respire și provoacă mâncărimi. Această senzație este cauzată și de hainele de lână sau de cele croite cu un fir foarte gros.

O modalitate eficientă de a preveni scărpinatul și implicit deteriorarea pielii este să aplici comprese cu puțină gheață pe zonele cu prurit. Poți, de asemenea, să folosești o cârpă îmbibată în ceai de mușețel sau să aplici argilă verde sub formă de mască. Nu uita nici de efectele minunate ale plantei de aloe vera asupra pielii.