Logo image
Logo image

Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi

4 minute
Dacă suferiți de o boală cronică de rinichi, trebuie să știți că prin managementul alimentar simptomele pot fi mult atenuate.
Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi
Saúl Sánchez Arias

Scris și verificat de nutriționistul Saúl Sánchez Arias

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi este crucială pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților și prevenirea progresiei patologiei. În ultimii ani, s-a produs o schimbare de tendință în ceea ce privește aportul nutrițional recomandat, deși fiecare caz va trebui întotdeauna analizat separat.

O dietă adecvată poate servi la potențarea efectelor medicamentelor sau la facilitarea stilului de viață care însoțește multe boli cronice. Cu o dietă optimă, se va atinge o stare de bine.

Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi

Proteinele în boala cronică de rinichi

Unul dintre nutrienții care este urmărit îndeaproape în contextul bolii cronice de rinichi este reprezentat de proteine. Până de curând, se recomanda o reducere semnificativă a consumului acestora pentru a preveni progresia patologiei și pentru a reduce volumul de muncă al rinichilor. Totuși, tendințele actuale favorizează înlocuirea unei părți din proteina de origine animală cu cea de origine vegetală.

În acest fel, se poate preveni catabolismul proteic, care pe termen mediu duce la sarcopenie. Această patologie este dăunătoare organismului și agravează prognosticul altor morbidități. Pentru a o evita, este esențial să acoperiți cerințele proteice zilnice, așa cum arată cercetările publicate în revista BioMed Research International.

Este adevărat ca proteinele de origine animală au o valoare biologică mai mare și concentrează toți aminoacizii esențiali. Cu toate acestea, legumele se digeră mai rapid, rinichii și ficatul având mai puțin de muncă. Acest lucru nu este relevant în contextul oamenilor sănătoși, dar atunci când există o patologie la nivelul organelor de filtrare, poate face diferența.

Citiți și: Când este necesar să adopți o dietă săracă în fibre?

Some figure
Rinichii au o funcție de filtrare care poate fi afectată atunci când încărcătura de proteine de origine animală este mare.

Optimizarea dietei în boala cronică de rinichi pentru a reduce inflamația

Persoanele care au dezvoltat boli renale cronice tind să aibă niveluri crescute de inflamație sistemică. Acest lucru face ca alte sisteme să înceapă să eșueze, generând comorbidități.

De fapt, prevalența diabetului de tip 2 sau a sindromului metabolic la acești oameni este mare. Pentru a evita această situație, trebuie implementate câteva strategii alimentare. Prima este creșterea consumului de legume. Atât fructele, cât și legumele sunt o sursă de fitochimicale, elemente cu o puternică acțiune antioxidantă și antiinflamatoare.

Pot să neutralizeze formarea radicalilor liberi și acumularea ulterioară a acestora în țesuturi, ceea ce este asociat cu o scădere a riscului de a dezvolta alte patologii. Acest lucru este confirmat de un studiu publicat în European Journal of Medicinal Chemistry.

În general, este convenabil să prioritizați aportul de legume în detrimentul fructelor. Acestea din urmă conțin anumite zaharuri simple dăunătoare dacă sunt consumate în cantități mari sau dacă există boli de bază. Acest lucru nu înseamnă că nu pot apărea în alimentație, ci că ar trebui acordată o importanță mai mare altor grupe de alimente, cum ar fi legumele crucifere.

Atenție la acidoza metabolică

În contextul bolii cronice de rinichi, poate apărea o situație cunoscută sub numele de acidoză metabolică, derivată din incapacitatea rinichilor de a filtra produsele de excreție și metaboliții. Șansele sunt crescute atunci când tiparul alimentar include multe alimente de origine animală, deoarece sinteza acizilor este crescută datorită sulfului prezent în aminoacizi precum metionina și cisteina.

Din acest motiv, va fi important să acordați prioritate aportului de alimente vegetale, așa cum am menționat deja. Nu înseamnă că nu puteți consuma carne, lactate și ouă, ci că va trebui să reduceți cantitatea. În caz contrar, puteți dezvolta acidoză cu pierderi ulterioare de calciu prin urină. Consecința este osteoporoza.

Citiți mai mult: Grăsimile saturate sunt nocive?

Conținutul de fosfor și potasiu al dietei

Doi dintre micronutrienții cheie în gestionarea bolilor cronice de rinichi sunt fosforul și potasiul, mai ales când se face dializă. La acești pacienți, a existat întotdeauna tendința de a limita nivelul de fosfor și potasiu. Cu toate acestea, cele mai recente cercetări sugerează faptul că fosforul și potasiul prezente în alimentele vegetale nu sunt excesiv de biodisponibile, în parte din cauza prezenței fibrelor.

Această ultimă substanță mărește volumul fecal și facilitează motilitatea, dar acționează și ca un antinutrient. Pe de altă parte, servește drept substrat energetic pentru bacteriile care trăiesc în tractul digestiv și care alcătuiesc microbiota. Menținerea densității și diversității microorganismelor în intestine a fost asociată cu o sănătate generală mai bună.

Ceea ce pare clar este faptul că nevoia de fibre în regimul pacienților cu boală cronică de rinichi este un alt motiv pentru includerea frecventă a legumelor în dietă. Efectuați analize din când în când pentru a verifica dacă nivelurile de nutrienți sunt adecvate.

Some figure

Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi nu este dificilă

În prezent, se estimează că 9% din populația adultă a lumii suferă de o boală cronică de rinichi. Este esențial să vă optimizați dieta pentru a facilita managementul patologiei și pentru a preveni progresia acestuia. În caz contrar, poate fi necesară o dializă regulată. Rinichii ar înceta să-și îndeplinească funcțiile.

Asta nu înseamnă că trebuie să vă concentrați și asupra altor obiceiuri benefice. Este important să preveniți excesul de greutate și obezitatea pentru a evita situațiile care pot agrava și mai mult inflamația din mediul intern.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Martone, A. M., Marzetti, E., Calvani, R., Picca, A., Tosato, M., Santoro, L., Di Giorgio, A., Nesci, A., Sisto, A., Santoliquido, A., & Landi, F. (2017). Exercise and Protein Intake: A Synergistic Approach against Sarcopenia. BioMed research international2017, 2672435. https://doi.org/10.1155/2017/2672435
  • Neha, K., Haider, M. R., Pathak, A., & Yar, M. S. (2019). Medicinal prospects of antioxidants: A review. European journal of medicinal chemistry178, 687–704. https://doi.org/10.1016/j.ejmech.2019.06.010
  • Fan, Y., & Pedersen, O. (2021). Gut microbiota in human metabolic health and disease. Nature reviews. Microbiology19(1), 55–71. https://doi.org/10.1038/s41579-020-0433-9

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.