Sfaturi pentru a ține sub control depresia postpartum
Depresia postpartum este cea mai frecventă afecțiune psihologică întâlnită în rândul proaspetelor mămici. Cu toate acestea, afecțiunea nu este întotdeauna diagnosticată corect și puțini oameni știu să ajute la prevenirea sa. Acesta este motivul pentru care este important să cunoaștem câteva modalități de a recunoaște și a ține sub control depresia postpartum.
Ce este depresia postpartum?
Cauze
Cauzele exacte care declanșează simptomele depresiei postpartum sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, există multe aspecte ce apar în timpul sarcinii și care pot afecta starea emoțională a mamei în primele luni de viață a bebelușului:
- Modificări hormonale în timpul sarcinii și după naștere (o scădere a nivelului de estrogen și progesteron).
- Concediul de maternitate și schimbările în relațiile personale.
- Modificările fizice după naștere. Stima de sine a anumitor femei scade considerabil după naștere. Acest lucru apare din cauza schimbărilor fizice naturale pe care corpul trebuie să le îndure în timpul sarcinii și după naștere.
- Lipsa de timp liber.
- Tulburările de somn.
- Grijile ce apar atunci când noua mamă nu crede că poate avea grijă în mod corespunzător de copil.
Îți recomandăm:
Unele femei sunt mai predispuse la apariția depresiei postpartum. Acestea pot avea unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:
- Un istoric medical de depresie sau stres postpartum.
- Tulburare bipolară, depresie sau anxietate chiar înainte de sarcină.
- Tulburări psihice în familie.
- Apariția unui eveniment traumatic în timpul sarcinii.
- Complicații medicale în sarcină sau la naștere. De exemplu, o boală congenitală a copilului, o naștere complicată sau prematură sau orice altceva care duce la efectuarea unei intervenții de cezariană, etc.
- Sarcină neplanificată sau nedorită.
- Probleme financiare.
- Lipsa de sprijin din partea celor mai apropiați oameni, fie că este iubitul sau familia.
- Consum de droguri, alcool sau tutun în timpul sarcinii.
Simptomele depresiei postpartum
Simptomele depresiei postpartum pot interfera cu capacitatea unei noi mame de a avea grijă de copilul ei și de ea însăși. De obicei, primele semne apar în primele săptămâni după naștere. Cu toate acestea, ele se pot manifesta și la un an de la naștere.
Cele mai frecvente simptome ale depresiei postpartum sunt:
- Sentimente de deznădejde, vinovăție și tristețe.
- Schimbări bruște de dispoziție.
- Un sentiment de anxietate și îngrijorare extremă.
- Incapacitatea de a dormi sau dormitul în exces.
- Lipsa legăturii emoționale cu copilul și poate chiar respingerea acestuia.
- Pierderea interesului pentru activitățile îndrăgite înainte de sarcină.
- Cefalee și oboseală generalizată.
- Pierderea poftei de mâncare.
- Gânduri de a-i face rău copilului sau ei înșiși.
Sfaturi pentru a ține sub control depresia postpartum
Respectând anumite sfaturi pentru a ține sub control depresia postpartum, poți reduce șansele de a suferi de această afecțiune complicată.
Dacă crezi că tu sau cineva apropiat suferă de depresie postpartum, consultă medicul de familie. Acesta te va trimite la specialist pentru a obține un tratament corespunzător.
Lipsa de somn
În timpul și după sarcină, este important să te odihnești cât mai mult. De asemenea, ar trebui să profiți de momentele în care copilul tău doarme sau de cele în care altă persoană are grijă de el. Învață să profiți de aceste momente pentru a face alte lucruri sau pur și simplu pentru a te odihni. Oboseala nu este cel mai bun prieten al mamei și nici al copilului.
Fiind stabil și relaxat emoțional, copilul va fi calm și va dormi mai mult. La rândul ei, proaspăta mămică se va putea odihni și ea în tot acest timp. Este important ca mama să folosească tot timpul liber pentru a se odihni în loc să-l folosească pentru a finaliza sarcini mai puțin importante.
Îndatoririle și timpul liber
Distribuția sarcinilor în cadrul unei familii este esențială nu doar pentru sănătatea fizică a mamei, ci și pentru bunăstarea ei psihologică.
Este necesar să distribui și să programezi sarcinile ce țin de îngrijirea copilului. Acesta este momentul în care partenerul și întreaga familia trebuie să ajute foarte mult proaspăta mămică. Într-o relație normală, ambii părinți trebuie să se poată bucura în continuare de timp liber pentru a avea grijă de nevoile lor personale.
Exercițiile fizice
Practicarea de exerciții fizice în timpul sarcini și după naștere ajută noile mămici să aibă o stare de spirit mai stabilă.
De asemenea, sportul reduce șansele apariției depresiei postpartum. Acest lucru se datorează faptului că exercițiile fizice duc la eliberarea de endorfine, ajutând, prin urmare, la atenuarea stresului și a anxietății.
- Începe cu exerciții ușoare și controlate, apoi crește intensitatea acestora pe măsură ce capeți forță și rezistență.
Citește mai mult:
Așteptările prea mari de la propria persoană
Un procent ridicat de femei care suferă de depresie postpartum sunt perfecționiste și nu lasă loc de eșec. Trebuie să reții faptul că nimeni nu se naște știind să fie un bun părinte. Practica este baza pentru îmbunătățire, nu numai pentru a fi mamă, ci în orice domeniu.
Nu te compara cu stereotipul unei mame perfecte. În cele mai multe cazuri, acest lucru va duce la frustrare și vinovăție. Acest stereotip este extrem de nerealist și pune o presiune mult prea mare pe femei.
Însă ia în considerare că, după naștere, trebuie să fii mult mai organizată pentru a profita la maxim de timpul în care nu trebuie să ai grijă de copil.
Vorbește cu medicul despre orice schimbări fizice sau emoționale cu care te confrunți, astfel încât acesta să poată diagnostica și trata la timp depresia postpartum.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Solano, M. S., Mejía, A. L. P., & Madrigal, J. C. (2019). Abordaje clínico y manejo de la depresión posparto. Revista Médica Sinergia, 4(6), 90-99. https://revistamedicasinergia.com/index.php/rms/article/view/248/553
- Molero, K. L., Urdaneta Machado, J. R., Baabel Zambrano, N., Contreras Benítez, A., Azuaje Quiroz, E., & Baabel Romero, N. (2014). Prevalencia de depresión posparto en puérperas adolescentes y adultas. Revista chilena de obstetricia y ginecología, 79(4), 294-304. https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?pid=S0717-75262014000400008&script=sci_arttext&tlng=en
- Meléndez, M., Díaz, M., Bohorjas, L., Cabaña, A., Casas, J., Castrillo, M., & Corbino, J. (2017). Depresión postparto y los factores de riesgo. Salus, 21(3), 7-12. https://www.redalyc.org/pdf/3759/375955679003.pdf
- Sánchez-García, J. C., Rodríguez-Blanque, R., Mur Villar, N., Sánchez-López, A. M., Levet Hernández, M. C., & Aguilar-Cordero, M. J. (2016). Influencia del ejercicio físico sobre la calidad de vida durante el embarazo y el posparto: revisión sistemática. Nutrición Hospitalaria, 33, 1-9. https://scielo.isciii.es/scielo.php?pid=S0212-16112016001100001&script=sci_arttext&tlng=en
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.