Cavitatea bucală: afecțiuni și tratamente
Cavitatea bucală (gura) este o zonă foarte vulnerabilă diferitelor afecțiuni. Fiecare dintre noi ne putem trezi având probleme cu gingiile, dinții, buzele sau membrana mucoasă.
Cum să-ți menții cavitatea bucală sănătoasă
Mai mult de jumătate din oameni au probleme la nivelul gurii. Cauze posibile ar putea fi o igiena orală deficitară sau evitarea vizitelor la dentist. Adevărul este că trebuie să ne supunem unui control medical din când în când, ca să putem descoperi orice anormalitate apărută în regiunile mai vulnerabile ale corpului nostru.
Astfel, vom putea evita durerile, disconfortul și aftele ce pot apărea în gură și vom fi mult mai sănătoși. Dacă vrei să previi cele mai comune afecțiuni ce pot apărea în cavitatea bucală, ține seama de următoarele sfaturi:
- Consumă mai puțin zahăr: zahărul duce la dezvoltarea plăcii bacteriene, ceea ce îți crește șansele să faci carii sau să ți se deterioreze smalțul dinților.
- Bea mai puține băuturi carbogazoase și cafea, ambele fiind doi dintre cei mai mari inamici ai dinților albi. În plus, dacă mănânci alimente prăjite sau prea calde, pot apărea contraste de temperatură în cavitatea bucală. Prin urmare, cavitatea bucală va fi mai sensibilă.
Te-ar putea interesa și:
- Spală-te pe dinți de trei ori pe zi: dimineața, după prânz și seara. Spală-te timp de trei minute, iar apoi folosește ață dentară, o racletă pentru limbă și fluorură topică. Nu folosi prea mulți înălbitori de dinți și apelează la un profesionist să-ți albească dinții în fiecare an.
- Ai grijă ce medicamente iei: contraceptivele, antibioticele, tranchilizantele, analgezicele, antihistaminicele și antidepresivele vor face ca glandele salivare să producă mai puțină salivă dacă le consumi pentru perioade lungi de timp. Asta înseamnă că gura îți va fi mai puțin protejată.
- Îngrijește-ți gingiile sensibile: dacă gingiile îți sângerează atunci când te speli pe dinți, mănânci un măr sau o bucată de pâine, mergi la dentist pentru a ți se prescrie un tratament adecvat.
Cum să tratezi principalele afecțiuni ale cavității bucale
Cariile sunt cea mai periculoasă dar și cea mai comună afecțiune ce poate ataca cavitatea bucală. Cauza principală a cariilor este placa bacteriană, acea substanță lipicioasă ce ne apare pe dinți după ce mâncăm. Placa bacteriană duce la apariția unui înveliș transparent ce acoperă dinții.
Atunci când zahărul intră în contact cu bacteriile din gură, acesta începe să fermenteze și creează un acid ce atacă dinții. În mod ideal, ar trebui să te speli pe dinți după fiecare masă. Dacă ai carii, mergi imediat la dentist să îți plombeze măselele bolnave. Dacă nu-ți tratezi cariile din timp, acestea pot săpa până la nervii dinților și pot provoca durere.
Te-ar putea interesa și:
O altă afecțiune a cavității bucale ce afectează un număr mare din populația adultă este gingivita. În cazul gingivitei, niște bacterii provoacă umflarea gingiilor, făcându-le să sângereze după ce te speli pe dinți sau mănânci anumite alimente.
Cauza principală a acestei afecțiuni este o igienă orală deficitară. Ca să te poți vindeca, trebuie să mergi la dentist să-ți prescrie un tratament special, cum ar fi paste de dinți sau geluri speciale. Dacă nu te tratezi, gingivita poate degenera în parodontită, o afecțiune mult mai periculoasă ce poate ataca și distruge osul mandibulei sau maxilarului.
Alte afecțiuni ale cavității bucale
Halitoza (respirația urât mirositoare) poate apărea în urma unui dezechilibru la nivelul cavității bucale, o igienă orală deficitară, salivă insuficientă sau probleme gastrice. Dacă vrei să scapi de acest miros neplăcut, o soluție foarte bună este menta.
Aftele sau ulcerele apar deseori din diverse motive, cum ar fi stresul, consumul unor alimente picante, folosirea unui produs igienic prea puternic. Mușcatul accidental al interiorului buzelor și zgârierea cu un aliment atunci când mănânci pot fi de asemenea cauze ale acestora.
Ele apar atunci când ai imunitatea scăzută și microorganismele ce trăiesc în cavitatea ta bucală încep să se înmulțească în mod anormal. Aftele nu trebuie confundate cu simptomele herpesului, tratamentele pentru aceste două afecțiuni fiind diferite.
Și persoanele care poartă aparat dentar sunt susceptibile de afte. În general, ele se vindecă singure, dar dacă peste câteva zile tot nu s-au vindecat, va trebui să-ți întărești sistemul imunitar. Unul dintre remediile naturale comune pentru afte este folosirea mierii, aplicând-o direct pe aftă.
E bine să faci și gargară cu salvie, apă carbogazoasă sau apă sărată.
Atunci când ai o senzație de arsură în gură, în special pe limbă (condiție numită și „sindromul de gură arsă”), poți simți o durere asemănătoare ca atunci când te arzi. Femeile aflate la menopauză sunt cele mai predispuse la această afecțiune.
Pe lângă senzația de arsură, simptomele mai includ și amorțeală, un gust amar și uscăciune. Principalul remediu pentru această afecțiune este menta, o plantă cu proprietăți antiseptice care îți poate da o senzație de răcoare. Prepară-ți o infuzie de mentă și folosește-o să-ți clătești gura de câteva ori în fiecare zi.
Usturoi și ceapă pentru afecțiunile gurii
În plus, mai poți să profiți de proprietățile usturoiului și ale cepei. Prepară-ți un amestec din aceste două ingrediente și aplică-l pe limbă, iar apoi clătește bine cu apă. Durerea și inflamația ar trebuie să dispară imediat.
Și nu în ultimul rând, o afecțiune a cavității bucale destul de comună este și „gura uscată”. Principalele cauze ale acesteia sunt stresul, anxietatea, depresia și fumatul. Diabetul, probleme ale sistemului imunitar, consumul de antidepresive sau antihipertensive și deshidratarea poate fi cauze ale afecțiunii.
Simptomele includ o senzație de arsură, durere, respirație urât mirositoare, dereglări în simțul gustului și apariția cariilor. Dacă vrei să nu mai ai gura uscată, poți apela la mușețel, ceai verde sau ghimbir.
Sursa fotografiilor: Daniela Vladimirova, db Photography, Demi-Brooke, Miranda Granche, SuperFantastic, Bradley Gordon și Stuartpilbrow.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Lamont, R. J., & Egland, P. G. (2014). Dental Caries. In Molecular Medical Microbiology: Second Edition. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-397169-2.00052-4
- Kinane, D. F. (2001). Causation and pathogenesis of periodontal disease. Periodontology 2000. https://doi.org/10.1034/j.1600-0757.2001.22250102.x
- Gurvits, G. E., & Tan, A. (2013). Burning mouth syndrome. World Journal of Gastroenterology. https://doi.org/10.3748/wjg.v19.i5.665
- Veerappan, G. R., & Lewis, J. H. (2010). Halitosis. In Practical Gastroenterology and Hepatology: Esophagus and Stomach. https://doi.org/10.1002/9781444327311.ch26
- Vitoria Miñana, I. (2011). Promoción de la salud bucodental. Pediatría Atención Primaria, 13(51), 435-458. http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1139-76322011000300010
- González Sanz, Á. M., González Nieto, B. A., & González Nieto, E. (2013). Salud dental: relación entre la caries dental y el consumo de alimentos. Nutrición hospitalaria, 28, 64-71. http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112013001000008
- Page, R. C. (1986). Gingivitis. Journal of Clinical Periodontology, 13(5), 345-355. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1600-051X.1986.tb01471.x
- Listgarten, M. A. (1986). Pathogenesis of periodontitis. Journal of clinical periodontology, 13(5), 418-425. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1600-051X.1986.tb01485.x
- Fernández Amézaga, J., & Rosanes González, R. (2002). Halitosis: diagnóstico y tratamiento en Atención Primaria. Medifam, 12(1), 46-57. http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=s1131-57682002000100005
- Barrons, R. W. (2001). Treatment strategies for recurrent oral aphthous ulcers. American journal of health-system pharmacy, 58(1), 41-50. https://academic.oup.com/ajhp/article-abstract/58/1/41/5150184
- Ros Lluch, N., Chimenos Küstner, E., López López, J., & Rodríguez de Rivera Campillo, M. E. (2008). Síndrome de ardor bucal: Actualización diagnóstica y terapéutica. Avances en Odontoestomatología, 24(5), 313-321. http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0213-12852008000500003
- Silvestre Donat, F. J., Miralles Jordá, L., & Martínez Mihi, V. (2004). Tratamiento de la boca seca: puesta al día. Medicina Oral, Patología Oral y Cirugía Bucal (Ed. impresa), 9(4), 273-279. http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1698-44472004000400001
- Reygaert, W. C. (2014). The antimicrobial possibilities of green tea. Frontiers in microbiology, 5, 434. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmicb.2014.00434/full
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.